LA MULTI ANI!



Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brazda,
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvânteaza,
Casa care o ureaza
Plugusor cu patru boi,
Plugusor mânat de noi.

Sus pe cer ca straluceste,
O stea mare ce vesteste
Ca se curma de acum
Al nevoilor greu drum;

Asta-i steaua româneasca
A unirii
Si-a-nfratirii,
Stea de viata, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.

Fa-o, Doamne, sa luceasca
Steaua noastra româneasca
Si sa stea tot între noi,
Sa nu mai avem nevoi.

Anul Nou ne-aduce noua,
Timp mai bun si viata noua;
Anul Nou o sa ne fie,
Început de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mari nu vor râvni,
În fratie si dreptate
Au sa fie legi lucrate.

Noi cu ei mâna vom da
Si-ntr-o hora vom juca.
Dumnezeu care ne-asculta,
Ne întinde hrana multa,
Si pamântul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânati, mâi!
Hai,haï!


Aho, aho!
Mâine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe-a colinda
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Ca si brazda de sub plug.
Mânati mai, hai, hai, hai!

Aho, aho, Plugurel mititel
Cu rotilele de fier,
Plugusor cu sase boi,
Plugusor mânat de noi,
Nu ca plugul lui Tarâta
Tras de zece pui de mâta,
Unu-i lung si altu-i scurt
Da-mi colacul sa ma duc.
Roata-n brazda, mai flacai,
Mânati mai si hai, hai, hai!

Si când grâul a fost copt
Treierat si vânturat
În care l-a încarcat
Si la moara a plecat,
Acolo a macinat

Si-a facut un colac pentru sat
Pe piatra morii masurat,
În cuptor l-a vârât prin tinda
Si 1-a scos afara c-o grinda,
Si l-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;

Noi am rupt în cinci
Si-am dat si la calici,
Care stau cu limba-n gura
Si nu stiu nici-o uratura
Mânati mai, hai, hai, hai!

Jupâneasa gazda a facut
Un colac rar
Si-mpletit frumos
Pentru plugarasi scos;
Si 1-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;
Si 1-a taiat în cinci

Si mi-a dat si mie
Ca-s încaltat cu opinci,
Cu opinci îngurguiate,
Cu paie de ovaz legate.
Mânati mai, hai, hai, hai!

Am mai avea de urat
Dar nu suntem dintr-un sat apropiat
Ci din loc îndepartat,
Unde iepurele
Sti-a pazi oile,
Iar vulpea gaini nu pofteste.
Mai îndemnati, mai flacai,
Hai, hai, hai!
Mai mânati, maï!

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu mânati,
Lângă boi v-alăturati
Si cuvântul mi-ascultati:

S’a sculat mai an
Bădica Traian
Si-a încălecat
Pe-un cal învătat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frâu de mătasă,
Cât vita de groasă.

Si în scări s’a ridicat,
Ca s’aleaga-un loc curat
De arat si semănat.
Si’n curând s’a apucat,

Câmpul neted de arat,
În lungis
Si’n curmezis
S’a apucat într’o joi,

C-un plug cu doisprezece boi:
Boi bourei
În coada cu dalbei,
În frunte tintatei.

Mânati flăcai: hăi, hăi!
Ziua toată a lucrat,
Brazda neagră a răsturnat
Si prin brazde-a semănat

Grâu mărunt si grâu de vară,
Să dea Domnul să răsară.
Si când lucrul a sfârsit
Iată, mare, s’a stârnit,

Un vânt mare pe pământ
Si ploi multe după vânt,
Pământul de-a răcorit
Si sământa a’ncoltit

La lună, la săptămână
Îsi umplu cu aur mâna.
Si se duse ca să vadă
De i-a dat Dumnezeu roadă

Si de-i grâul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Mânati flăcăi: hai, hai!
Traian iute s’a întors…

Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian:
Negru ca corbul

Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a’ncălecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumpărat
Ca să facă seceri mari

Pentru secerători tari.
Si să facă seceri mici
Pentru copilasi voinici.
Si-a strâns fine si vecine

Si vreo trei babe bătrâne,
Care stiu rândul la pâne;
Si pe câmp i-a dus
Si pe toti i-a pus,

La lucrul pamântului
In răcoarea vântului.
Ei cu stânga apucau
Si cu dreapta secerau

Si prin lan înaintau
De părea că înotau.
Mânati măi: hăi, hăi!
Altii în urma lor legau

Si clăi mândre ridicau,
Apoi carele’ncărcau
Si pe toate le cărau
În capul pământului,

În bătaia vântului.
Arie pe loc faceau
Si grâul îl treerau;
Harabale încărcau

Si la moară le porneau.
Si turnau deasupra’n cos
Grâu măruntel de cel ros,
De sub piatră în covată

Curgea făina curată.
Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se înturna.

Iară mândra jupâneasă
Auzea tocmai din casă
Chiotul flăcăilor
Scârtâitul carelor.

Mânati măi: hăi, hăi!
În cămară ea mergea
Si din cui îsi alegea
Sita mare si cam deasă

Tot ca pânza de mătasă
Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pâne plămădea

Si-o lăsa până dospea;
Colacei că învârtea
Pe lopata mi-i culca
Si’n cuptor mi-i arunca;

Apoi iară cu lopata,
Rumeni îi scotea si… gata!
Atunci ea’mpărtea vreo cinci,
La flăcăii cei voinici

Si’mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Mânati mai: hai, hai!
Cum a dat Dumnezeu an,

Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.
Să vă fie casa, casă;

Să vă fie masa, masă;
Tot cu mesele întinse
Si făcliile aprinse.
Si la anul să trăiti,

Să vă găsim înfloriti,
Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogată
De toate’ndestulată.
Aho, aho!



Multumesc toturor celor care ne-au scris si ne-au vizitat blorgurile in aceste zile atat de pline de sarbatoare si bucurii si va urez si eu un sincer si calduros LA MULTI ANI! 

4 comentarii

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s