1000 km mai la nord

Am inceput ziua foarte devreme la 5.30 eram in picioare, strangand ultimele lucruri de prin camera de hotel ca sa facem check-out-ul si sa prindem un taxi spre aeroport. A fost o zi buna, taxiul a mers intins fara niciun blocaj, am ajuns la timp, am facut check-in-ul la SAS la borna, am lasat bagajele la o domnisoara draguta (la biroul de  luggage-drop, nu orice domnisoara draguta din aeroport!) si ne-am dus intins la … Starbucks! Adica la caffe latte grande si chocolate cookie, ceea ce m-a pus in sfarsit pe picioare! Cu energie falsa indusa de drogul zilnic, cafeina (doar nu va gandeati la altceva), am luat-o voiniceste spre control pasapoarte (ceea ce de data asta chiar s-a comis), ca-n ultima vreme doar prin Romania am mai aratat pasaportul la granita, am inceput circoteca de la control bagaje de mana, adica mda baba cu ditamai sticla de samponoi (cand scrie clar de cativa ani aveti voie DOAR sticlute de 100ml), bineinteles ca au lasat-o sa treaca pentru ca baba daduse in chiraiala si tremurici pe acolo, dar i-au zis TOTI (vreo 4-5 cati sunt la cate o poarta din asta) nu-i voie mamaie cu sticloanta (baba daneza, sau ma rog norvegiana-suedeza unul din neamurile astea nordice, nu c-ar fi mai breze decat altele). Eu, venind in urma babei am declansat o alta circoteca, fiind obisnuita cu aeropoartele mari, nu mi-am scos decat laptopul nu si restul aparatelor electronice, asa ca a trebuit sa-mi scoata iPadul, aparatoiul foto si sa mai treaca o data bagajul prin control, nu ca m-a suparat sa-mi umble gagica in geanta (uh, era frumos aranjata si de data asta n-am avut lenjeria intima la suprafata) dar am tinut coada pe loc… eh, ei au vrut neaparat sa faca cum scrie la carte. Noi eram oricum prea devreme, asa ca dupa ce mi-am recuperat posesiunile, am dat o tura prin duty-free facand lista pentru data viitoare cand trecem prin aeroport (adica lunea viitoare) in drum spre casa ca sa nu le caram dupa noi.

Avionul e destul de micut, dar nu foarte aglomerat cu 2 bebei dintre care unul a chirait pana cand ne-am ridicat in aer apoi a tacut malc tot drumul, in timp ce eu mi-am selectat pozele din Copenhaga pentru urmatoarele posturi, probabil abia dupa ce ne vom intoarce acasa.

13 ore cu masina, dar doar 2 ore cu avionul

Aeroportul din Trondheim (caci acolo am aterizat) parea clonat dupa cel din Bergen, dar la iesire a trebuit sa ocolim dintr-un terminal in altul ca sa constientizam ca sunt 2 iar in Bergen numa unul 🙂 Drumul cu taxiul a fost unul dintre cele mai frumoase drumuri dinspre aeroport inspre un oras, intr-o parte munti, in alta apa, in culori de toamna si cu insulite muntoase… o superbatie… si n-am avut prezenta de spirit sa fac poze, dar o sa arat niste poze din Trondheim similare. Cazarea a mers struna, desi am fost cu mai mult de o ora mai devreme, camera era gata si … surpriza, o camera atat de mare, cu 2 coridoare, o baie si mic-dejun inclus.

Thon Hotels Trondheim

Eu mi-am facut un obicei sa nu iau mic-dejun-ul la hotel pentru ca mi se pare excesiv de scump pentru o cafea si o chifla pe care le mananc eu dimineata, desi ei pun mese regesti, eu nu mananc mai mult de atat. Iar drept fronda pentru pretul exagerat de piperat (de exemplu, in Paris este 25€ per persoana, pe cand noi dam pe mic-dejunul nostru la cafenea din fata hotelului in jur de 10-15€ pentru 2 persoane). Dar fiind deja inclus in pretul camerei, zic merci pentru ca ma scuteste cel putin de goana de dimineata dupa o cafenea.

Cum am zis la inceput, a fost o zi excelenta in care totul a mers din plin, derulandu-se fara greseala, intarziere, nervi sau orice alta problema care s-ar fi putut ivi. Minunat! Iar orasul este incredibil de frumos, senin si destul de cald, in jur de 10°C astfel incat am putut merge in pulover pe afara fara sa simt frig. In 6 ore am reusit sa vedem mare parte din obiectivele propuse, sa luam o cafea cu lapte la una dintre numeroasele cafenele (deci n-am fi avut oricum probleme sa le gasim nici dimineata) si o cina lejera servita foarte devreme. Toata ziua de azi am avut impresia ca soarele sta la crepuscul, nu s-a vazut deloc decat la limita orizontului, parca fiindu-i rusine sa se arate, iar la apus s-a furisat rapid pe la ora 5 fiind deja intuneric. Dar, cu ocazia asta am vazut luminitele de iarna (pentru ca mai sunt vreo 8 saptamani pana la Craciun si refuz sa le numesc luminite de craciun asa devreme) care luminau si infrumuseteau centrul orasului. Maine avem in plan sa terminam lista cu locuri de vazut si sa ne ratacim pe strazi, poate dam si peste ceva interesant inainte sa mutam carabalacul in alt oras (asa cum Vlad a deconspirat deja).

Probabil voi descrie punctele turistice intr-un alt post, dar la o prima vedere aceastea sunt unele dintre cele mai frumoase locuri in Trondheim:

Nidaros Cathedral

Raul Nidelva curge printre case

Fortareata Kristiansten

vedere asupra orasului (in jumatatea cu universitatea)

luminitele de iarna 😀 (by Vlad)

PS: Multumesc, Vlad pentru poza cu luminitele!

20 de gânduri despre “1000 km mai la nord

  1. fataaa, io vreau sa vad cum doarme uriasul in piticania aia de pat…de fapt, astept un post lung si elaborat cu toata paturile pe unde a dormit..sau vorba aia, cum a reusit sa doarma sotul tau in „fotoliile” alea…hi,hi…banuiesc ca doarme pur si simplu pe jos, dar, na…astept confirmari 😉
    Catedrala Nidaros seamana bine cu Notre Dame…este?
    Si n-as putea locui pe un rau, sa-mi clipoceasca apa in urechi zilnic…ioi, cred ca as avea si cosmaruri repetate innecandu-ma..deci, nu!

    • Liana, sa stii ca n-are deloc probleme, isi ia pitica in brate si se incolaceste in jurul ei 😀
      Povestea caselor de pe ape (care noua ne-a placut cel mai mult si ni s-a parut edificatoare pentru soarta riveranilor) este descrisa de Balzac in Caterina de Medici cum puteai sa te culci seara intr-o casa frumoasa, mare, in mijlocul Parisului, pe Sena si sa te trezesti undeva in deriva prin campiile Frantei…

  2. Am auzit de orasul acesta de la alta calatoare ce a vizitat Norvegia. Biserica am recunoscut-o. Seamana cu Notre Dame din Paris. Oarecum 🙂
    Sunt in aceelasi stil
    Si casele de pe malul raului, atat de caracteristice Norvegiei. Ce-as mai poza si eu acolo :)))

    • Si noi, cred ca avem deja vreo 100 de poze cu casele de pe rau, pe poduri, langa poduri, sub poduri samd. Biserica mie mi se pare incredibil de frumoasa, din pacat nu aveai voie sa faci poze sau filme in interior, dar pe mine m-a impresionat, e foarte intunecata, doar cat puteai sa vezi la lumina lumanarilor, a fost incredibila! Poate chiar as indrazni sa zic mai frumoasa ca Notre Dame, dar sunt foarte subiectiva pentru ca Notre Dame este atat de populara si plina de turisti incat cu greu poti sa zici ca ai vazut-o bine, in plus prima data cand am vazut-o eu (si urmatoarele 10 dati) era mereu cate o bucata in renovare, cred ca abia anul trecut am vazut-o in intregime fara pungi si schele pe ea.
      Mai stii cumva la cine ai citit despre Norvegia? Mi-ar placea sa-i fac o vizita (blogului, bineinteles) poate mai aflu de locuri / activitati interesante 🙂

  3. Am eu o banuiala la cine. La Salmi, Alice? 😀
    Eu zic ca e categoric mult mai frumoasa decat Notre Dame. Notre Dame mi se pare ca are parte de marketing foarte bun si agresiv. Atat. Mie si St. Vitus din Praga mi se pare MULT mai frumoasa. Catedrala din Trondheim e INCREDIBILA. Notre Damme…e ok.
    Vladimir

    • Sf Vitus mi se pare absolut incredibila! Ce mi se pare din nou incredibil de frumoase si impresionante sunt Sagrada Família in Barcelona si Kölner Dom in Cologne (pe care am vazut-o in 5 minute pe fuga intre 2 trenuri, daca-ti mai aduci aminte).

  4. Aha…deci se face sarpe. 😛
    E bine 😉 Dar, totusi, sunt dezamagita…:( credeam ca suna la hotel inainte cu o luna dand masurile pt. un pat urias, ca omu’ trebe sa si odihneasca, nu?
    Nu pot sa fac comparatii cu alte catedrala ca io nu-s asa umblata, dar la Paris am ajuns. Si daca zici tu, rusule, ca nu e atat de frumoasa Notre Dame, ca asta din Norvegia, io te cred pe cuvant.

    • n-are absolut nici o problema sa se impacheteze 😀
      daca-mi gasesc pozele cu notre dame o sa le pun una langa alta, desi cum am mai zis pe mine Biserica Neagra (Sf. Vitus) din Praga m-a facut sa-mi pierd glasul si sa inteleg de ce a avut catolicismul influentele astea incredibile in istorie.

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s