peste ocean

Săptămâna asta am schimbat continentul, ceea ce este un lucru excitant în sine, dar până vineri dimineaţă sunt prinsă intr-o sală de conferinţe, intr-un hotel în mijlocul pădurii (nu glumesc, am fost privită cu ochii mari şi în tăcere pentru că am ieşit la o plimbare în jurul hotelului, unde am descoperit multe veveriţe gri şi … autostrăzi). Voiam să subliniez cele două lucruri foarte importante pe care le-am învăţat de anul trecut:

–         un zbor de aproape 9 ore este foarte obositor şi ajută enorm de mult mai multe cărţi sau activităţi programate, ieri eu am terminat 2 cărţi, în plus am avut câteva aplicaţii pe iPad cu destinaţii în Washington şi mi-am făcut o listă de obiective pentru week-end. Revistele nu sunt o soluţie pentru că le termini repede.

–         o diferenţă de 6 ore în ritmul circadian este foarte mare şi cel mai simplu este să te obligi să te adaptazi la ora locală chiar dacă pici de somn. şi cu toate astea aseara am adormit la 9.30 (oră locală, pentru corpul meu era deja 3.30 noaptea), dar la 6.30 eram trează şi activă ca o cintezoaie. Mda, diferenţa de fus orar m-a transformat intr-o persoană matinală. îmi pare bine că este totuşi doar o săptămână pe an.

Una dintre « regulile » mele despre cărţile de citit pe drum este că niciodată nu-mi iau cărţi foarte interesante sau care îmi plac foarte mult, pentru că nu prea te poţi concentra prea bine pe lectură, citeşti cumva între bagaje, tot aşteptând diverse informaţii şi pe jumătate ascultând discutiile din jurul tau, anunţurile de pe aeroport sau din avion, tren, etc. Pentru acest motiv, îmi iau fie cărţi despre care nu ştiu nimic sau cărţi gratuite care par să aibe recenzii favorabile sau care mă atrag din descrierile lor. înainte de tehnologizarea lecturii, erau acele cărţi pe care le puteai uita în tren fără să îţi pară rău. Aşadar, cu foarte mare tristeţe mi-am abandonat acasă A Game of Thrones de George R. R. Martin, una dintre cărţile mele favorite şi mi-am downloadat vreo 20 de cărţi gratuite de pe amazon. Am început să citesc la întâmplare una dintre ele şi am dat peste o carte foarte haioasă, destul de scurtă, cu un limbaj cam de film american, dar cu o idee super haioasă. Dead(ish) este cam în stilul Magazinului de Sinucideri, adică mai mult umor negru, in general de situatii, dar mult mai puţin îngrijit scrisă. După primele 10 pagini şi câteva zeci de cuvinte începând cu f, eram gata să renunţ şi să încep alta. Dar, ceva m-a ţinut să dau paginile în continuare. Linda, se trezeşte moartă, ucisă de iubit şi începe să-l terorizeze că să afle unde este corpul. Angajează un detectiv particular care se da drept exorcist că să scoată informaţii de la iubit. Fiind gratuită nu mai zic prea multe, dar sfârşitul este destul de previzibil. Are mult umor de situaţie, cum ar fi întrebările existenţiale ale detectivului care se întreabă cum să linişteşti o fată fără să o mângâi sau săruţi. Iar ce păţeşte iubitul este super haios şi părerile de rău ale acestuia că s-a încurcat cu o artistă care iubeşte culorile 😀

Limbajul este simplist şi cartea deşi în engleză nu este deloc dificil de citit, dar nici capodoperă nu este. Tocmai potrivită pentru o sala de aşteptare sau citit în urlet de motor.

Ah, şi două lucruri pe care mi le-am amintit despre americani: urăsc buzile lor umplute cu apă, încă mă întreb cu naiba reuşesc să facă ceva fără să se stropească şi al doilea: oamenii ăştia sunt obsedaţi de gheaţă şi aer condiţionat.

De curiozitate, care este cel mai lung zbor cu avionul pe care l-aţi făcut şi ce aţi făcut în timpul acela?

18 gânduri despre “peste ocean

  1. Pot sa zic ca te invidiez(nu pt zborul de 9 ore sau pt diferenta de fus orar :P)ci pt hotelul din mijlocul padurii 😉 si pt ca ai posibilitatea sa te plimbi…pupici

    • „platesc” din greu pentru avantajul de a ma plimba atata, trebuind sa suport 12 ore de prezentari si discutii nu intotdeauna interesante, dar peste perioadele „grele” trec gandindu-ma la ce am de facut/vizitat in zilele libere :)))

  2. Cel mai lung? Cluj- Londra. Am privit pe hublou minunatia aia de nori ca de vata, strapunsi din loc in loc, de puteai zari jos cate un vapor mic-mic. Inapoi, dupa o noapte petrecuta in aeroportul Luton (aveam avionul dimineata pe la 6) am adormit dupa ce am trecut de patura de nori de deasupra marii. Nu-mi duc cu mine carti de citit in afara celor turistice, ca eu merg doar cu bagaj de mana si conteaza fiecare gram, dar intotdeauna rasfoiesc ghidul/ghidurile turistice pe care le am la mine, stii si tu cum sunt cartile alea DK-Ghiduri turistice, ai ce citi pe ele. Iar unde nu am ghid DK am de obicei mai multe alte ghiduri si le iau pe toate cu mine.
    In aeroport, la intoarcere, de obicei imi privesc miile de poze facute, uneori fac asta si in avion.

    • oh, stiu ghidurile DK! sunt preferatele mele si am deja o colectie destul de maricica. Incerc sa am unul pentru fiecare zona/oras vizitat(a), dar nu intotdeauna gasesc, iar Vlad are si el cateva ghiduri preferate, cum sunt cele de la Wallpaper sau Lonely Planet 🙂 Uneori ma trezesc ca am cate unul in dublu exemplar cum am patit cu cel din Bretania, pe care il ofer cadou la concursul aniversar (editia cea mai noua bineinteles, cel vechi are deja valoare sentimentala :D)
      Imi plac enorm de mult schemele cu structura cladirilor si felul in care sunt descrise strazile si punctele de interes.

  3. Cel mai lung: Bucuresti – Malta = 7 ore intarziere avionul. Cel mai lung pe bune, Bucuresti – Tailanda, parca sa fi fost vreo 16, ca biletul ala mai ieftin era prin paris cu asteptare prelungita.

    ps: ai vaga idee, desi am inteles ca e de lucru calatoria, cat a fost biletul? ca la noi patronul le gaseste pe alea ieftine de pierzi zilele prin aeroporturi.

    • noi am avut zbor direct din Geneva – Washington, timp efectiv de zbor 9 ore, nici nu vreau sa ma gandesc cat ar dura unul cu escala :)) Biletul a fost destul de ieftin cam 950 CHF, dar fiind cu grupul am primit ceva reduceri. Seful nostru e de treaba prefera sa dea ceva mai mult pe bilet dar sa ajunga mai rapid 😀

  4. Mie imi mai place ceva: faptul ca nu ne baga pe gat un top si ne insira toate atractiile, ramane ca noi cititorii sa alegem dupa preferinte. De asta eu le citesc din scoarta in scoarta ca nu se stie de unde sare iepurele si ce ciudatenii sunt pe undeva, care sa ma intereseze. Dar totusi, nu toate DK-urile-s foarte bune, de exemplu pt. Barcelona nu-l recomand, e prea subtirel si la propriu si la figurat, acolo e mai bun (mai complet) Top10 tot de la DK.

    • Am si cateva top10 de la DK, dar le prefer pe cele mari, au mai multe informatii si pot sa-mi aleg ce vreau sa vad, exact cum ai zis si tu. Incerc sa-mi aduc aminte de cel din Barcelona, dar nu mai stiu cum e; stiu ca prima data cand am fost nu l-am gasit si am avut un ghid de la National Geographic.

  5. Pingback: colţul cu rock clasic – 20 « Colţu' cu muzică

  6. Pingback: colţul românesc – 20 « Colţu' cu muzică

  7. Cu avionul nu am calatorit pe distante lungi, cred ca maxim 3 ore – Bucuresti-Barcelona. Insaaaa…trenul Bucuresti-Tulcea, acum vreo 2 ani, facea vreo 7 ore+eventuale intarzieri 😀 Acum durata s-a mai redus la 5 ore si ceva (noroc ca nu merg prea des acasa). In timpul asta prefer sa citesc, mi se pare cea mai buna modalitate ca sa treaca vremea mai repede.

    • cu trenul este mai haios, te mai uiti pe geam, mai vezi o capra sau un rau ceva, poti sa te intinzi, sa stai mai comod. Cel mai lung drum cu trenul cred ca a fost Bucuresti-Budapesta cam 12 ore sau ceva de genul asta, dar am dormit dusa mare parte din el :)) Problema in vest sunt Cisalpino sau TGV-urile in care nu pot sa citesc pentru ca am rau de miscare. Primul meu drum cu cisalpino a fost de 3 ore pe care le-am petrecut efectiv inchisa in buda si hranind bobocii. De atunci stiu si ma feresc de ele, noroc ca nu-s toate asa, doar pe anumite rute, de ex. Geneva-Basel, dar cel care trece prin Berna este normal 😀 Si prefer sa fac cu 30 de minute mai mult pe drum dar sa ajung intreaga :))

  8. Pingback: colţul romantic – 20 « Colţu' cu muzică

  9. Vacanta placuta, chiar daca nu e chiar vacanta sper sa reusesti sa fugi si in oras 🙂

    Cel mai lung zbor, legat nu stiu, pana in Paris sau Barcelona …. dar atunci cand mergem in Maroc toata ‘calatoria’ de acasa pana acolo dureaza cam 10 ore, de nu mai bine din cauza ca nu este direct. Eu pe avion citesc sau dorm 🙂

  10. e bine venita o rupere de ritm, chiar cu 12ore de posibila plictiseala. te imbarbatezi cu gandul la orele/zilele in care faci ce vrei. am facut doar zboruri scurte maxim 2 1/2ore. in schimb cu trenul… faceam 13 ore pe vremuri cand mergeam acasa, la mama.
    de obicei citesc ceva interesant, ma uit pe geam sa nu ratez privelistea sau cand e ceata sau nori, dorm, ma inspira sunetul motoarelor 🙂

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s