Publicat de Clafoutis este un desert frantuzesc din cirese, lapte, oua, faina si zahar, cu o consistenta de budinca. Pare atat de usor incat te trezesti ca ai mancat toata tava inainte sa iti dai seama ce faci. Exista foarte multe retete de clafoutis, fructele din compozitie s-au diversificat si reteta a capatat un alt nume, cel de flaugnarde. In reteta de clafoutis se folosesc doar cirese, iar flaugnarde poate fi facut cu mere, pere, piersici, caise, prune, samd. O prezentare foarte frumoasa a clafoutisului a facut-o Margot, in acest episod culinar.
Reteta mea insa este cu afine si cirese, deci undeva intre clafoutis si flaugnarde.
Clafoutis cu cirese si afine
130g faina
1/2 lingurita de sare
4 oua mari
50g zahar
360ml lapte
1 lingurita de extract de vanilie
300g cirese
200g de afine
15g unt
2 pliculete de zahar vanilat
Se pune faina, sarea, ouale, zaharul, laptele si vanilia in blender si se amesteca pana la omogenizare. Se lasa sa stea pana se prepara fructele: se topeste untul intr-o tava, se adauga fructele si se stropesc cu zaharu vanilat. Se lasa pe foc pana cand zaharul se transforma intr-un sirop gros (1-2 minute). Se aseaza fructele si sosul intr-o tava de 23cm diametru. Se toarna amestecul din blender deasupra si se pune in cuptorul preincalzit la 220°C pentru 20-30 de minute, in functie de puterea cuptorului, pana cand capata o culoare aurie.
of si iar of…ce-mi faci tu mie 🙂
arata grozav si nu pare complicat de facut…cre ca o voi incerca 🙂
😉 este foarte usor de facut, nici macar prea calorica nu este, dar este foarte buna! Merita efortul 😉
Yamiii, buna, buna prajiturica ta, anul trecut am facut si eu, anul asta, nu… Pupici !
Cat de bine arata si e si plina de fructe si vitamine, imi lasa gura apa numai cand ma uit la poze 🙂
Mi-ar place un Clafoutis (are un nume… kinki rau 😀 ) cu visine 🙂
mie imi place enorm placinta cu visine !
De fapt imi place si placinta cu cirese…
si cu capsuni,
si cu mere,
si cu pere,
si cu mure,
si cu zmeura,
si cu fragi,
si cu afine,
si cu gutui,
dar parca cel mai mult imi place Clafoutisul cu visine
desi nu am gustat inca…
Eu sant ca vecina mea care a stiut sigur ca o sa-i placa in Germania
inainte cu 12 ani de a ajunge acolo 😀
visine! sunt o raritate pe aici, pe la noi, dar cred ca ai dreptate! Daca voi gasi visine vreodata o sa incerc si-ti spun cum e.
Doar un Clafoutis
Trateaza-ma de timpul care trece…
Mai repede ca valul unei mari !…
Da-mi un Clafoutis dulce cu cirese…
Si presarat cu mii de sarutari !
Si panaceu sa-mi fie, si cetate..
In care sa ma simt nemuritor…
Da-mi un Clafoutis dulce cu cirese…
Vreau sa visez ca-s fericit… si zbor !
Iubita mea plecata-n Atlantida
Ce locuiesti in scoici cu perla gri
Promite-mi un Clafoutis cu cirese…
Si eu promit ca-ti fac… vre-o 8 copii !
:)))))))) cand vei publica aceasta poezie si vei deveni celebru, va trebui sa marturisesti ca eu si clafoutisul meu de cirese te-am inspirat. Mai mult, vreau dedicatie! 😉
Normal ca tu m-ai inspirat, si normal ca iti este dedicata numai si numai tie si minunatului tau Clafoutis care nu-mi mai iase din mine… ori ce fac doar la el ma gandesc, si tocmai a devenit visul vietii mele si speranta mea de viitor 🙂 !
nu stiu daca 8 copii sunt chiar asa atractivi pentru frumoasa din Atlantida, dar reteta este chiar usoara si rapida. Promit eu si gustoasa 😉
Pentru o Atlanta 8 copii sant chiar putini 😀
Esti indragostit? Asta este un simptom al bolii numita : indragosteala , vorbitul in versuri deci.
Primele semne ingrijoratoare 🙂 , sau acum esti la faza fericita poate si imi dai peste degete ca scriu : ingrijoratoare. :))))))))))))
Dar tu esti holtei , da-i bice, altii cand incep sa vorbeasca asa in versuri trebuie sa stea cu capul sub robinetul de apa rece cateva ore pe zi sa isi revina daca vor sa le fie bine.
Eu ma imbolnavesc de vorbit in versuri numai cand vad prajituri apetisante s-au alte dulciuri… :)) Uneori ma tine mult :))) Uite ieri de exemplu am scris o poezie si pe blogul meu, nu doar aici…
m-a inspirat Clafoutis-ul asta nu gluma :))))
Ne facea si noua mama ceva asemanator cand eram copii. Sa stii ca iti fur reteta. Am devenit cam furacioasa in ultimul timp. :))
nicio problema, de aia le scriu, ca sa fie furate :)))))))
Ingrozitor de bune astea , eu fac si iarna si cu piersici din compot, tot bun iese.
Da, asta cand il incepi il mananci tot o data, asa este.
am incercat si cu pere din conserva si cu capsune. Cel mai bun mi s-a parut tot asta de cirese, desi o sa incerc o data varianta cu visine de care zicea Ninu. Asta daca gasesc visine 😉
aoleu, Kadia ! Ce mi-ai facut? Am si eu o singura slabiciune culinara, dulciurile : nu trebuia sa deschid postarea asta ! 😦
:)))))))
Arata a pizza ceea ce mi se pare foarte interesant, insa banuiesc ca nu e romaneasca, sa inteleg ca e intalieneasca?
n-are deloc gust de pizza, e frantuzeasaca 🙂
Este asa de usor de facut ca azi am sa o si fac 🙂