La inaltime!

Cu vreo două zile în urmă ridicam în slăvi internetul şi posibilitatea de a face rezervări, de a cumpăra bilete online, de a evita ore pierdute la cozi şi aşteptarea fără rost în faţa unui obiectiv turistic, mai ales într-un oraş atât de mare ca Berlinul. Exemplele pe care le aveam erau toate pozitive: am cumpărat biletele la Statopera, am făcut rezervările la Reichstag atât pentru o vizită la lumina zilei cât şi pentru una nocturnă şi am vrut să cumpărăm biletele pentru Fernsehturm, ceea ce la început părea simplu şi evident, mai ales că fusesem avertizaţi în ghid că se asteaptă destul de mult la coadă, având lifturi cu capacitate mică şi nu plănuiam deloc să pierdem timpul pe loc şi nici să ne inghesium la coadă. Dacă tot urcăm până sus, la 210 de metri înălţime că să vedem o panoramă de 360° asupra Berlinului şi nu vrem să stăm la coada, ba chiar am vrea să şi mâncăm în restaurantul din turn cu Berlinul la picioare, ce poate fi mai plăcut? Vlad se ocupă de rezervare, plăteşte cei 19€ per persoană şi … surpriză! E-mailul primit care ar fi trebuit să conţină biletele este GOL. Adică nu chiar gol, avea o frază de genul: „acest e-mail este în format Mime, dacă nu vedeţi nimic atunci programul de e-mail nu suportă acest format”. Bun, aveam totuşi biletele plătite, dar nu aveam bilete. In acelasi timp era ora 3 noaptea, iar toate soluţiile lui Vlad de a recupera e-mailul nu au mers, ba chiar nici măcar încercarea de a le imprima direct de pe site, din contul on-line n-a mers. Singura soluţie a fost să mergem acolo, să întrebam la informaţii, care erau chiar în magazinul turistic de la baza turnului, unde o doamnă foarte calmă şi drăguţă a scos un teanc de foi cu listele rezervărilor, ne-a găsit la oră respectivă şi din două clickuri ne-a rezolvat problema care ne măcina neuronii: aveam biletele. Acum însă trebuia să aşteptăm ora programată pentru ca urcarea se face doar cu 10 minute înainte de rezervare. Lifturile într-adevăr sunt mici şi aglomerate, însă surpriza a fost restaurantul. Bilete noastre ne-au dat dreptul să avem o masă la fereastră, în restaurantul de la nivelul superior, unde fără înghesuială putem vedea tot oraşul fără a depune nici cel mai mic efort pentru că mesele sunt aşezate pe o platformă ce se roteşte foarte lent. O rotatie completa dureaza cam jumatate de ora. A fost incredibil, din păcate mâncarea a fost mai mult decât ordinară, însă am rămas cele două ore pe care ni le-a permis rezervarea, luand inclusiv desert şi cafea pentru atmosfera şi priveliştea care merită fiecare minutel petrecut acolo, sus.

Impreuna cu antenele turnul ajunge la 365m, fiind al patrulea din Europa ca inaltime, dupa Turnul Ostankino din Moscova, turnul TV din Kiev si turnul Radio & TV din Riga. In mijlocul sferei se afla doua platforme deschise publicului, cea inferioara cu un bar care parea chiar tentant, iar cea superioara restaurantul.

Este destul de greu de fotografiat privelistea din cauta geamurilor in care te reflecti aproape ca intr-o oglinda, insa ochii proprii n-au nicio problema. Categoric ar trebui sa fie un obiectiv de vizitat in Berlin pe lista oricarui turist.

partea inferioara este platforma cu barul, iar cea superioara cu restaurantul cu platforma rotativa
panorama

am primit painea sub forma de floare, foarte buna, cu o crema de branza
salata si coquille Saint-Jacques
cina: cod cu piure vopsit cu suc de sfecla si spanac
pentru desert am preferat o felie de Schwarzwälder Kirschtorte (adica de tort Padurea Neagra)
desert cu multa frisca
apus de soare
intrarea si baza turnului
asa arata turnul noaptea

In urmatoarele articole voi povesti despre Muzeul jocurilor pe calculator, LEGOLAND Discovery Centre si Muzeul Madame Tussauds din Berlin.

29 de comentarii

  1. Ce frumos!! Imi amintesc cand mi-au povestit parintii prima data de acest turn 😀
    Nu stiu exact cat de bine m-as simti eu acolo:)) – dar este interesant:D

    • ai rau de inaltime? Nu-i deloc amenintator, e ca si cum ai fi intr-un bloc foarte inalt, doar ca poti sa te invarti in cerc pe langa geamuri 🙂 Platforma restaurantului se invarte atat de lent incat doar primele 2-3 minute simti, apoi ai putea uitat daca n-ai vedea tot timpul un alt peisaj pe fereastra, de fapt si peisajul se schimba lent 🙂

    • Daaa, pana la urma s-a dovedit stressul si enervarea mai mare decat rezolvarea, doar ca le-am scris e-mail si n-au raspuns, telefon n-am incercat sa dam, dar cel mai bine s-a rezolvat in persoana la ghiseu

      • Ai ai, ai slabit sa stii, bine , din afara se vede intotdeauna mai repede decat vezi tu insati, asa este intotdeauna, dar unde iti este parul tau lung frumos, de ce te-ai tuns, chiar te admiram ca ai rabdarea necesara sa ai parul asa lung , ingrijit, eu de lene numai si nu as fi in stare, nu am chef sa ma spal zilnic pe cap…chiar te admiram ca esti in stare sa il ingrijesti asa si acum vad ca l-ai tuns :D, sau te-ai saturat si tu de el asa lung.

        • sa stii ca exact din cauza asta m-am tuns, mai precis dupa muntii si ploile din Norvegia nu l-am mai putut descurca decat cu foarfeca 😦 Oricum o schimbare in aspect nu strica niciodata 😉

          • Asa este si iti sta bine si asa.
            Tie iti sta bine si cu parul lung totusi, mie nu prea, am avut si eu o data ambitia (mai demult) sa il las asa lung dar …am lasat-o balta.
            Nici nu imi sta bine si e greu cu parul lung, caltzi asa cum zici, se unge se spala greu, se usuca greu mai ales iarna, trebuie pieptenat si aranjat frumos totusi nu lasat latze, al meu se si increteste si nu sta nicicum, parul tau este mai drept totusi :P.
            Oricum te prinde bine si asa !

          • Mie mi-ar placea sa fie un pic mai ondulat ca sa nu trebuiasca sa-i fac nimic. Merge asa latze (hihihi) cand e ondulat, dar cel mai comod este cum il am acum. De fapt asa ma imaginez eu pe mine, cu parul pana la umeri, dar lui Vlad ii place parul lung si-l mai las sa creasca din cand in cand.

  2. mooaaama … deci iti dai seama daca se intimpla ceva cu chestia aia?? Numai cind ma gindesc ce inalta si subtire este. Deci foarte fragila. Eu nu cred ca ma voi cocota vreodata in asa ceva! D-apoi sa mai beau si vin …

    • Multumesc 😉 Mancare n-a fost rea, a fost obisnuita, dar frumos colorata si cu floricele de gradina ca decoratie. Adica au incercat sa faca o chestie mai luxoasa fara sa investeasca deloc in calitatea meniului. A fost banal, iar eu ma asteptam la ceva mai dichisit.

  3. […] După ce am ieşit de la “muzeu” am făcut şi un pic de treabă organizatorică, adică descoperirea centrului de expoziţie, unde jumătatea mea este invitat să ţină o prezentare, dar sperând să avem timp înainte de rezolvarea problemei biletelor din Fernsehturm şi urcarea în turnul de lângă Alexanderplatz pentru a vedea Muzeul Madame Tussauds. N-a fost să fie şi seara am terminat-o la vreo 200 de metri de deasupra Berlinului, lund cina pe terasa mobilă a turnului berlinez de TV. […]

  4. Pozele cu tine sunt super faine, ma bucur ca le-ai pus, cred ca o sa ajung sa am o problemă cu cei care nu pun poze cu ei din calatorii. Poate sunt putin offtopic, dar tre sa-mi spun offff-ul: unii cica nu-si pun poze din calatorii pe blog ca nu mai au intimitate, cică, hahaha, de ce si-or fi facut blog atunci, nu? Iti vine sa crezi ca am auzit explicatia asta? 🙂

    In alta ordine de idei aici vreau sa ajung prima data cand o să vin la Berlin, mi se pare incredibil de frumos :*

    • Multumesc, Bia, esti o draguta! Eu as mai recomanda doua locuri care trebuie sa fie pe lista de MUST (de fapt cred ca am o lista de 10 dar le voi insirui la final dupa ce termin vacanta) centrul Sony si Cupola Reichstagului. Ambele sunt gratis, la una trebuie rezervare si treci printr-un control de securitate, dar privelistea merita asteptarea.
      Cat despre poze personale, nici eu nu prea am obiceiul sa pun din cauza ca mi se pare mult mai interesant locul, privelistea sau peisajul si nu vad ce-i asa de interesant la figura mea pe care o vad zilnic in oglinda. Am invatat in anii de blogging ca prietenii si cei care citesc vor sa ma vada si pe mine din cand in cand. Oarecum inteleg explicatia cu patrarea intimitatii, mai ales daca ai un blog despre filozofii de viata si nu vrei sa vorbesti despre persoana ta sau obiectele din jurul tau. Cumva vad ambele puncte de vedere. In plus, stiu din proprie experienta ca atunci cand nu ai o parere prea buna despre modul in care arati nu vrei sa pui poze cu tine pentru ca ai impresia ca „strici poza” :))

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s