EnQuete: Natal vs. Jul

Luna trecută am început un nou proiect pe blog, în care mi-am propus să invit la discuţii localnici sau împătimiţi ale unor orăşe, ţări sau colţuri de lume cu tradiţiile lor. Luna aceasta vor fi însă mai multe articolaşe diferite, în care invitaţii mei vor descrie cum sunt Sărbătorile de Iarnă pe alte Meleaguri. Dacă aveţi sugestii, comentarii sau vreţi să participaţi în cadrul acestui proiect vă rog să mă contactati pe adresa de e-mail: kadiasfood@yahoo.com

Clarisa LimaIncepem cu cea mai harnica dintre invitatele mele, Clarisa Lima, care se descrie ca traducatoare (uneori si de literatura, vezi J.L. Peixoto si Paulo Lins, de la Polirom), trăiesc in Portugalia din 1999.  Mă mai exprim si prin bijuterii handmade, care se pot vedea aici www.coryamor.ro Povestile mele despre bijuuri si tara in care ma aflu se gasesc pe blogul www.coryamor.wordpress.com

Mă gândesc că e într-adevăr o idee interesantă sa punem la un loc descrieri ale sărbătorii principale a anului, Craciunul, trăit de diverse popoare, în diverse ţări. Poate v-ar amuza să aflaţi cum se obisnuieşte sa se petreacă ziua de Crăciun pe aici. Şi, deşi nu am tot ce-mi trebuie ca sa va fac o descriere ca la carte, măcar o schiţă tot pot să vă arăt…

In primul rând, cina din ziua 24 e cel mai important moment, se numeste Consoada şi reuneşte, în limitele posibilitătilor, toţi membrii familiei. Cu cât e masa mai plină de bucate, cu atât mai reuşită e, cică. Aşadar, se abuzeaza (după părerea mea). Dar treacă… e Craciun!

Felul principal îl constituie (sper sa nu vi se faca rau) codul fiert cu legume. Nu râdeti… e tradiţia! Bacalhau e un peşte extrem de iubit de portughezi, care poate fi gătit in mii de chipuri. Acum cateva decenii, era mancarea săracului, acum însa situaţia s-a mai schimbat… Codul e importat, uscat si extrem de sarat, din tările nordice (mai ales Norvegia), apoi e tăiat felii şi vândut. Ca sa îl poţi mânca, trebuie să-l ţii în apă cam o zi. Pentru Crăciun, se fierbe şi se serveşte împreuna cu cartofi, morcovi, ou fiert (separat), varză portugheză (cu foi mari-mari), nap, bob şi ce mai “pică” prin oală. Ajuns în farfurie, se curăţă de piele şi oase şi se desface în lamele groase, după care se udă din belşug cu ulei de măsline şi/sau oţet balasamic (unii pun şi usturoi crud tocat peste). Rezultatul arată cam aşa (eu am uitat sa fac poze, aşa ca am şterpelit o poza de pe net):

Bacalhau cozido
Desi ideea de peşte fiert pare dezgustătoare (mie aşa mi s-a părut la început), trebuie să recunosc ca bacalhau e foarte, foarte gustos şi sănătos. Sunt multe feluri cu cod care imi plac foarte mult, este un peşte foarte respectabil

Ce se mai mananca? Pai de toate, dupa buget Creveti, curcan umplut (seara sau a doua zi), caracatiţă, tot felul… Dar codul nu poate sa lipseasca!

Iată cum arată diversele gustări sărate (salgados) care se mai fac, umplute cu cod, carne, pui sau creveţi.
Iată cum arată diversele gustări sărate (salgados) care se mai fac, umplute cu cod, carne, pui sau creveţi.

Dupa ce se înfulecă mâncarea sărată, se atacă dulciurile (după capacităţi, că eu de obicei nu le atac după masă). Există câteva dulciuri care sunt obligatorii, aşa cum e cozonacul la români. Acestea sunt:

Bolo-rei, tot un fel de cozonac cu fructe uscate, nuci etc, care se mănâncă în toată perioada sărbătorilor, până pe 6 ianuarie, “dia dos Reis”.
Bolo-rei, tot un fel de cozonac cu fructe uscate, nuci etc, care se mănâncă în toată perioada sărbătorilor, până pe 6 ianuarie, “dia dos Reis”.
Fatias douradas, felii (de pâine) aurite în ulei încins, după ce în prealabil au fost tăvălite prin lapte, scorţişoară, zahăr…
Fatias douradas, felii (de pâine) aurite în ulei încins, după ce în prealabil au fost tăvălite prin lapte, scorţişoară, zahăr…
Filhoses, în formă de roată pentru ca aşa a ales soacra mea, dar pot fi fără vreo formă specială.
Filhoses, în formă de roată pentru ca aşa a ales soacra mea, dar pot fi fără vreo formă specială.
Coscorões, chestii cam uscate pentru gustul meu. Nici de astea nu mananc
Coscorões, chestii cam uscate pentru gustul meu. Nici de astea nu mananc
Orez cu lapte cu scorţişoară (e mai dulce decât al nostru, se pune lapte condensat la sfârşit şi parca şi un gălbenuş de ou, dar daca treci peste informatia asta, mănânci până mori). Asta da, asta se aprobă!
Orez cu lapte cu scorţişoară (e mai dulce decât al nostru, se pune lapte condensat la sfârşit şi parca şi un gălbenuş de ou, dar daca treci peste informatia asta, mănânci până mori). Asta da, asta se aprobă!
Azevias cu cartofi dulci înăuntru şi castane. Sunt foarte bune.
Azevias cu cartofi dulci înăuntru şi castane. Sunt foarte bune.
Broas, destul de dulci, cred ca sunt făcute tot din cartofi dulci şi ouă.
Broas, destul de dulci, cred ca sunt făcute tot din cartofi dulci şi ouă.

Se mai fac si prajituri de ciocolata, crème brûlée (votez cu drag pentru acestea două, preferatele mele) şi alte chestii, depinzând de la familie la familie…

Asa. Dupa ce lumea se îmbuibă îngrozitor, se aşteaptă miezul nopţii, pentru deschiderea cadourilor care s-au acumulat (sau nu) sub brad în ultimele zile. La miezul nopţii, cineva le distribuie şi începe nebunia. Dupa ce ai deschis cadourile şi nimic nu te mai poate surprinde şi nici nu mai ai nimic de aşteptat, te repezi iar la prăjituri şi la vin, întru consolare… Cam asta e. Pe la 3 te duci la culcare pe trei cărări şi cu burta cât şura, iar a doua zi o iei de la capat…  

SalmiOrez cu lapte şi crème brûlée, care mie mi se pare desert tipic franţuzesc ( 😀 ), aş gusta şi eu. Deci, aşa sărbătoresc cei din sud, oare cum fac cei din Nord? Am rugat-o pe Salmi, o româncă mutată în Suedia, pe o insulă, aşa cum scrie pe blogul ei, de unde am preluat acest mic fragment: „Locuiesc in Suedia, pe o insula. Nu, nu sunt Robinson Crusoe, nu am palmieri pe malul marii iar marea e de obicei rece. Dar ea e aici, la 2 pasi sau 100, depinde in ce directie o iei. Oricum, tot la mare ajungi…asta e avantajul traiului pe o insula, mai ales pentru mine, care sunt indragostita de ea, de mare.”

Sarbatorile de iarna in Suedia incep cu cel putin 4 saptamani inainte de Craciun. Fiind de religie lutherana (desi statisticile spun ca din cei 50% declarati credinciosi, in jur de 85% din suedezi nu frecventeaza biserica, dar traditia a ramas) suedezii isi incep sarbatorile de iarna cu Adventul. Atunci se ridica brazii in oras, intre blocuri si se impodobesc cu lumini. Lumea isi impodobeste casele, geamurile se umplu de luminitzele de Advent, stele luminoase si brazi sau tufe impodobite cu lumini in jurul caselor, ghirlande cu luminitze la balcoane. Toate geamurile si curtile se scalda in lumini. E nevoie in perioada asta de multa lumina, ziua e foarte scurta si lumina putina. In fiecare zi de Advent se aprinde cate o lumanare, lumea petrece in familie sau cu prietenii, iar in prima duminica de Advent copiii primesc cadouri (eu asociez asta cu Mos Nicolae al nostru).

Una din cele mai frumoase sarbatori suedeze de iarna e Sfanta Lucia. E o sarbatoare traditionala precrestina, asociata pe vremea aceea cu cea mai lunga noapte din an, cu mijlocul iernii. Lucia e sarbatoarea Luminii. Sfanta Lucia poarta pe cap o coroana cu lumanari si aduce mancare saracilor, cantand cantece. Mancarea traditionala cu aceasta ocazie sunt Lussebullar. Sarbatoarea e generalizata in toata Suedia, copiii canta in scoli, merg la ”colindat” la batrani, se ”colinda” la locurile de munca. Un videoclip interesant in legatura cu aceasta sarbatoare speciala: click aici!

Cum îşi petrec suedezii sărbătorile de iarnă?

Incepand cu primul Advent se fac mese de Craciun peste tot. Colegii de munca merg impreuna la restaurante, prietenii iau in acest fel masa de Craciun impreuna, se merge chiar si in familie. Se numeste Julbord si este servire gen bufet suedez. 

Salmi-deco

Ce se serveste la masa de craciun in Suedia?

Nelipsita de pe masa este julskinka, adica sunca de Craciun. Se vinde gata fiarta in magazine, tot ce e de facut acasa e sa o tii la cuptor pana se rumeneste deasupra. Apoi de nelipsit e pestele. In mod special somonul crud, in saramura sau afumat dar si heringul  (sill) care se pregateste in foarte multe feluri, cu condimente, dulce-acrisor, cu mustar, cu ceapa, cu otet sau cu marar. Apoi nelipsitele köttbullar, chiftele suedeze, salata de sfecla rosie cu maioneza, branzeturi, carnaciori-prinskorv, oua fierte cu icre rosii, Jonssons frestelse (o mancare de cartofi cu ansoa la cuptor). Bautura specifica e glögg-ul, un vin dulce pregatit cu condimente, in special cuisoare, ghimbir si scortisoara, servit cald cu stafide si migdale. Se serveste rontaind pepparkakor, turta dulce suedeza, subtire, crocanta si aromata. Ca desert se serveste traditional risgrynsgröt un fel de orez in lapte cu scortisoara deasupra. Alaturi de ris á la Malta servita cu felii de mandarine.  Iar pe Gotland, specialitatea superdelicioasa saffranspannkaka. Copiii sunt fericiti sa bea in perioada asta julmust, o bautura ce aduce ccu Coca Cola, are aceeasi culoare dar nu contine cofeina. Gustul difera de cola, iar reteta e tinuta secreta de suedezi.

Bradul se impodobeste dupa Sfanta Lucia, de obicei in jur de 20 decembrie. Mosul Craciun se numeste Tomte si inseamna de fapt niste omuleti mici care in obiceiurile vechi suedeze aduceau daruri saracilor. Tomtele de acum e adaptat la Mos Craciun 🙂 

In seara de Ajun se  strange lumea la masa, parinti, copii, bunici, nepoti…la unul dintre ei acasa. Se danseaza in jurul bradului cantand cantece de Craciun, se mananca si se bea. Suedezii sarbatoresc toate sarbatorile in ajun, e o traditie la ei. Mosul vine tot atunci, in ajun. La munca se organizeaza petreceri de Mos, in toata luna decembrie. Se stabileste o suma maxima de care fiecare cumpara un cadou. Se pun toate intr-un sac si fiecare primeste un cadou la intamplare.

Cam asa arata o masa clasica de Craciun in familie, in Suedia: http://suecia.minibofh.org/wp-content/uploads/2011/12/julbord052512091243.jpg

Un moment absolut obligatoriu in Craciunul suedez: in dupamasa de ajun fix la ora 15 toti se aduna in fata televizoarelor. Pe canalul principal suedez e o ora de Kalle Anka, adica…desene animate cu nici mai mult nici mai putin Ratoiul Donald! Exact, e o traditie suedeza sa se uite cu totii la Ratoiul Donald in 24 dupamasa la ora 15! 

La ora la care scriu e 13 decembrie, Sfanta Lucia, iar eu calatoresc cu vaporul spre casa. Destination Gotland, compania cu care circul, a servit gratuit calatorii cu glögg si pepparkakor ca sa simtim ca e Lucia azi. Pentru mine, care am fost de dimineata pana seara la scoala, a fost ceva special.

Un fragment din blogul personal, ce scriam dupa primele sarbatori de iarna petrecute aici:

E primul Craciun facut in afara Romaniei. A fost cu totul aparte, am invatat cum sarbatoresc suedezii, am avut multe lucruri noi de facut…oare ce culoare facem bradul(eu voiam o combinatie morbida dar eleganta: alb-negru si pana la urma a iesit rosu-auriu), ce ornamente sa luam, ce beculeteze, de unde luam bradul, ce pregatim la masa de Ajun, un amestec de preparate suedeze si romanesti…”

Cum sarbatorim noi?

In primul an am avut mai multe mancaruri romanesti pe masa, dar am pus si cateva suedeze: glögg, julskinka, sill (hering) in diferite sosuri. Bradul l-am facut in ajun, cum obisnuiam, am impodobit casa tot atunci. Nu stiam inca de Advent, nu stiam de ce ei isi impodobisera casele mai devreme, dar imi placea. Anii urmatori am inceput si eu mai devreme, iar acum incerc sa decorez casa (aici se schimba si perdelele cu perdele de iarna, cu desene de Craciun) inainte de primul Advent, dar cum inca nu sunt acasa in mod constant, nu prea imi iese. De la anul voi fi si eu in rand cu lumea 🙂

Copiii fac la gradinite si la scoli pepparkakor, lussebullar, e o sarbatoare continua, peste tot.

Bucataria miroase a sofran de la lussebullar care sunt delicioase, a scortisoara, cuisoare si ghimbir de la pepparkakor si glögg. In bucataria mea insa miroase si a sarmale cu varza acra si a cozonac, produse la care nu am de gand sa renunt, am nevoie sa combin mirosurile amintirilor cu mirosurile prezentului 🙂

Suedezii au fost fascinati cand le-am povestit despre sarmale si cozonaci. Cozonaci am facut in doua randuri. Prima data am facut cu parintii din clasa fetei mai mari, cu ocazia targului de Craciun. Au vandut copiii cozonaci care s-au topit ca painea calda. Apoi in singurul an in care am lucrat in decembrie, am dus cozonaci la serviciu. Au fost incantati. Sarmale am promis, dar inca nu am apucat sa duc.

Ce ai recomanda unui turist care ar vrea sa calatoreasca in perioada asta?

Turistilor le recomand in special un julbord la un restaurant, sunt peste tot in perioada asta. Apoi un glögg cu pepparkakor e un must! Si julmust, sa nu piarda ocazia. In rest, atmosfera e superba, mai ales daca e zapada. Magazinele sunt pline cu decoratii, iti vine sa cumperi tot ce vezi. Iar la targurile de Craciun care sunt in general in fiecare weekend sa cumpere produse facute acasa. Sunt cu mult mai bune decat cele din comert.

Spicuiri din blogul personal, unde am scris despre sarbatorile de iarna suedeze, despre cum petrecem noi, decoratiile din casa si cantece sudeze de sarbatorile de iarna:

http://vorbele.wordpress.com/2011/12/04/miroase-a-craciun/

http://vorbele.wordpress.com/2008/01/13/sarbatori-de-iarna-in-suediasau-20-de-zile-dupa-craciun/

http://vorbele.wordpress.com/2010/12/13/mosul-la-job/

http://vorbele.wordpress.com/2012/12/05/decoratii/

http://vorbele.wordpress.com/2010/12/18/craciun-suedez/

Eu chiar vă invit să citiţi şi articolele de pe blogul ei pentru că Salmi are un stil de scris plăcut, aproape pătimaş uneori, cu bune şi rele, aşa cum le oferă viaţa în Suedia.

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

59 de gânduri

  1. Eu am sa ma intreb etern cine chiar vrea sa-si petreaca Craciunul la temperaturi de peste 14°… Dar nah, nu cred ca te asteptai la altceva din partea mea. Asa ca Julen clar si fara dubiu. Sper cat traiesc sa ma prinda Craciunul in Nordul emisferei Nordice…

      1. Multumesc, Clarisa pentru contributie si mai ales entuziasmul tau. Mi-am adus aminte ca am uitat sa intreb ceva: exista brazi de impodobit? Adica imi inchipui ca nu-i foarte usor sa-i mentii in viata la temperaturi ridicate si nici nu cresc in zona, de aceea ma intrebam: care sunt decoratiile de sezon?

        1. a, da, am uitat sa specific, sunt brazi de cumparat, da, se vand mai ales vii, in ghiveci, sau de plastic, si se impodobesc exact ca la noi, cu luminite si toate cele 🙂

          1. Cred ca sunt foarte scumpi, desi si la noi, in Geneva, sunt importati tot din Norvegia. Nu stiu de ce pentru ca Elvetia nu duce lipsa nici de munti, nici de paduri de brazi.

          2. poate ca Elvetia nu vrea sa-si distruga bradutii, si bine face 😉 nici nu stiu daca sunt scumpi aici, tendinta oamenilor e sa protejeze padurea, deci plasticul e la moda 🙂 iar eu am unul mic, de pus pe masa, facut doar din luminite, foarte modern, deci nu mi-am cumparat pana acum brad, de cand sunt aici!

          3. Mie mi se pare atat de trist un brad de plastic, este mai ieftin si poate mai ecologic, dar nu miroase a brad. Oricum cei care sunt in comert sunt cultivati special pentru asa ceva, nu sunt taiati cei din paduri, ci cei din pepiniere, crescuti pentru Craciun. Cam ca purcelusii de la tara.

    1. Cat sunt eu de friguroasa, tot nu as vrea sa fie cald de Craciun. Nu as putea niciodata sa asociez caldura cu bradul impodobit, cu colindele si sarmalele in foi de varza murata 9asta pentru ca nu am reusit sa iti mai raspund la intrebarea de la mine).
      Kadia, mi-a atras atentia un cozonac plin de fructe. Putem face rost repede de reteta?
      Pe Salmi o citesc cu placere, de cate ori scrie. In ultimul timp a fost mai greu, ca nu mi-am facut timp inca sa imi fac alt reader. Dar intru dupa ce plec de la tine. 😉

    2. Eu m-am intrebat cum ar fi un revelion la 20°C, sa poti iesi pe strazi si participa la targuri in aer liber, cam ca la Sarbatorile Genevei, dar recunosc ca si pentru mine Craciunul este sub nameti, cu pulovere calduroase, vin fiert sau ceaiuri fierbinti, porcarii gen carnati si piftie, sarmale si foc in soba.

    1. Si mie mi-aplacut sa citesc in paralel despre Craciunul portughez. Dar si despre restul articolelor cu acelasi subiect. Kadia ai avut o initiativa excelenta, eu iti multumesc si te felicit! Petrecere frumoasa mai departe. Imi cer scuze ca pana acum nu am avut timp sa citesc comentariile, sper sa ma intelegi, cunoscandu-mi situatia. Te pup!

      1. Nicio problema! Acum de sarbatori este oricum mai greu, cel putin eu raspund foarte greu la comentarii, prea multe lucruri de facut si uneori nu-mi vin raspunsurile cu usurinta in minte. Nici nu mai stiu daca ti-am multumit, mi-a placut foarte mult povestirea ta!

  2. Super-frumos tot ce am aflat in seara asta! 🙂
    Noi (adica si eu, de 6 ani, de cand locuiesc in casa socrilor) ne inscriem la treaba cu ghiftuitul si primit Mosul, in seara de 24 😀

    De pe 24 dimineata, se finalizeaza preparatele proteice, care trebuie sa se odihneasca cateva ceasuri, pana sa ajunga in burtile noastre, si se incepe framantatul de cozonaci, acompaniat de colinde, ca altfel nu ies 🙂 Care cozonaci incep sa ne termine cu mirosul, emanat din toate cuptoarele de pe cele 3 etaje ale casei, pe la pranz. Invariabil unul „se rupe”(adica „strica”) cand e cald, si de … nu poti sa-l pui pe masa de Craciun asa, se consuma pe loc, cald, cu mare pofta 🙂
    Toata destrabalarea se repeta si 5-6 zile mai tarziu 🙂

    Mda, maine fac niste orez cu lapte, ca m-ati starnit 🙂

    1. Ce grozav suna! Cred ca e o veselie la voi acasa! Noi am intrat in vacanta, adica avem un pic de treaba saptamana viitoare dar fara program fix, astfel incat in sfarsit putem incepe decorarea casei, planurile pentru mesele festive si TIMP sa le punem pe toate in aplicatie 😉 Oh, ador perioada asta lunga de sarbatori!

  3. Grozavă idee, foarte interesant să afli chiar de la oamenii obișnuiți cum se petrece de Crăciun pe meleagurile lor. Bravo, Kadia !

    Pe blogul meu cu povestiri te așteaptă cu drag o… steluță. Vino să o culegi !

    1. Multumesc, vin acusica s-o culeg, doar ca va mai dura un pic pana cand voi arata steluta, mai am cateva cumparaturi de facut si apoi avem program de voie, dar cu multe planuri de sarbatoare 😉

  4. 1. Pe mine ma fascineaza ideea peterecerii Craciunului in emisfera sudica acolo unde este vara, nu atat pt dorinta de soare si caldura, dar asa pt a simti cum e obisnuita populatia de acolo sa asocieze Craciunul cu anotimpul verii. Stiu deja ca traditia in Australia si NZ este sa faci barbecue de Craciun, plus copiii si studentii sunt in toiul vacantei scolare de vara, insa as fi vrut sa fiu acolo ca sa simt atmosfera mai generala. Am fost deja, dar nu de Craciun, ci doar in lunile primaverii, septembrie/octombrie, cand dragostea chiar pluteste in aer ! Dar as fi curios sa vizitez si America de Sud, desi am ceva dubii in legatura cu exact unde si in care tara, pt ca in unele de acolo e destula saracie si violenta sociala destul de neplacuta in ultima vreme, ma gandesc de ex la Argentina, dar chiar si unele zone braziliene, si altele…stiu ca nu e generalizat si probabil nu e asa de aparent in zonele turistice principale, insa mie chestiile astea imi taie cheful de turism acolo, mai ales ca mie imi place sa umblu si pe strazi non-turistice, atunci cand vizitez un loc total total strain de cultura mea sau de culturile cu care am mai avut contact inainte, asa oarecum la intamplare, ca sa ma imersionez cumva mai mult local decat sa stau intr-o enclava turistica generala, ca obiectivele turistice pot sa le vad bine-mersi si pe Google si am remarcat asa in trecut ca cele vazute pe viu nu sunt o deosebit de mare scofala fata de cele vazute pe Google, desigur vorbind mai mult de peisaje sau cladiri, nu de opere de arta discrete de tip piesa de muzeu, si pe mine ma intereseza mai mult atmosfera culturala generala decat muzeele oricum.

    2. In Norvegia, pe 26 decembrie, a 2-a zi de Craciun, care e aici si ea zi de sarbatoare, se saruta un penis uscat, uneori chiar si lacuit, de taur, pt noroc, prosperitate, si fertilitate, atat de baieti cat si de femei,

      1. Pai de aia am dat si videoclipul ! Insa adevarul e, ca in cadrul unei familii norvegiene, chiar si daca esti oarecum invitat ca prieten, poate chiar ca si ruda prin alianta initiala, daca nu faci parte din cultura scandinava, sunt sanse destul de mici sa iti fie prezentate obiceiuri specific scandinave mai pagane sau chiar mai recente, decat poate daca acea familie contine majoritar membri de varsta mai tanara si/sau a si avut multe contacte anterioare cu non-scandinavi, in rest spun sincer ca norvegienii sunt cam real rusinosi oarecum fata de straini, desi sunt autentic prietenosi la nivel de vecini sau prieteni, cazurile de xenofobie mai clara, (si aia destul de recunoscuta aicea + veche de tot, nu originand din secolele relativ recente, ci avand radacini mixte geografic-istoric-culturale destul de profunde), existand din ce in ce mai mult in cadrul celor mai in varsta, sau cazuri discrete mai marginale…insa chiar si tinerii sunt automat obisnuiti sa ti se adreseze din prima pe lb engleza, sau chiar daca si in norvegiana, din perspectiva unei culturi oarecum inspirat americane, daca te vad non-scandinav (si te vad imediat, indiferent de cum arati, cum te imbraci, si chiar daca nu zici nimica sau chiar le vorbesti pe lb lor)

        1. Adica efectiv nu se vor lauda cu obiceiurile lor traditionale ca parte din ospitalitatea lor, ci se vor comporta mai degraba diplomatic intr-un limbaj international relativ comun, si nici nu te vor descoase despre obiceiurile tarii tale de origine, asa cum ar face americanii chiar din prima, nici nu te intreaba de unde esti, decat DUPA ce vad ca incerci sa comunici cu ei pe limba lor, abia atunci sa incepa sa te intrebe, insa nu cu mare curiozitate autentica, ci mai mult tot de politete, de unde esti si ce obiceiuri ai. E si un grad de ignoranta sub acea diplomatie, pt ca in realitate in Norvegia multi, ff multi, chiar oameni relativ educati, nu prea cunosc simboluri culturale destul de comune clar europeene, adica ff MULTI habar nu au de cine e, culmea, Hamlet, print al Danemarcei, daramite Dracula..

          1. Ei, aici ai dreptatea ta, nici macar nu incerc sa le zic de unde sunt sau ce caut pe acolo, nu prea ma intereseaza sa vorbesc despre mine, in schimb imi place sa-mi spuna ce invart ei si cu ce se „mananca” cultura lor. Dar, eu am fost turist in tara lor, e adevarat ca pentru vreo 2 luni adunate, am prieteni norvegieni care mi se par foarte ok. Si da, le place sa vorbeasca despre ei.

        2. Zau ca mi-ar fi placut sa ma ia lumea direct in engleza prin calatoriile noastre in Norvegia, dar probabil n-aratam deloc a turisti pentru ca dupa ce ziceau cate o fraza destul de lunga, m-am vazut intotdeauna nevoita sa zambesc prosteste si sa-i rog sa repete in engleza, ceea ce se intampla fara dificultati. Asta a fost o adevarata surpriza, toata lumea pare sa vorbeasca engleza in tara asta, pana cand m-am lamurit ca invata limba engleza la scoala din clasele mici, cand inca sunt receptivi la limbi straine. Mi se pare un pic ciudat ce descrii tu pentru ca norvegienii pe care i-am cunoscut eu, inclusiv cei din mediul virtuali, sunt mai mult decat incantati sa-mi povesteasca cum e la ei, ce sa vizitez neaparat si cam am probleme sa-i opresc din povestiri. E adevarat ca imi place modul lor de viata si sunt realmente interesata de ceea ce-mi spun. Mi se par deschisi si dornici sa placa.

        1. Da, desigur, de aia si cred ca, tineretul norvegian neagreand asa de mult aceste obiceiuri vechi pagane, natalitatea in Norvegia a scazut in ultimii ani de la 2,2 la 1,9 per femeie si au luat-o suedezii si francezii inainte.

          1. Din cate stiu eu suedezii sunt la 1,2 natalitate :). M-a distrat tare obiceiul norvegienilor. Nu stiu ca suedezii sa aiba asemenea ciudatenii :).

  5. draga Kadia, îti doresc sarbatori fericite alaturi de cei dragi, sanatate, vise împlinite, pace în suflet, dragoste si armonie! Un Craciun plin cu bucurii!
    PS: la proiect voi participa dupa ce-mi pleaca musafirii, adica la anul 🙂

  6. Sarbatori linistite, luminate si imbelsugate, un an nou plin de tot ceea ce visezi si-ti doresti ! La multi ani si sa te recitesc cu bine si cu acelasi mare interes pentru articolele-ti interesante si in 2013! te imbratisez

    1. Multumesc, Vienela! La fel si pentru tine, iti doresc sarbatori fericite, alaturi de cei dragi, cu mancare buna, veselie multa si ani din ce in ce mai bogati!

  7. uite cate lucruri noi am aflat si asta direct de la „sursa”,”surse” mai exact…
    esti plina de idei Kadia si toate bune,felicitari!
    daca tot m-am bucurat de felul in care se sarbatoreste Ajunul in doua tari diferite,profit de ocazie ca sa-ti doresc un Craciun cu bucurie si Sarbatori Fericite!

  8. Ieri am avut drum pe la Ikea si printre altele am cumparat Vinglogg si Pepparkaka (asa scrie, dar probabil e acelasi cu Pepparkakor) si acum imi dau seama dupa cele citite ca ieri, pentru ca ieri le-am gustat am sarbatorit un pre Craciun suedez. Frumoase traditii si cele din Portugalia si cele din Suedia.

    1. Si eu am luat prajitura cu mere pe gratis, oferita in cinstea zilei mele de nastere care este peste o luna 😀 si niste rulouri cu scortisoara, plus o bauturica ca o cherry cola, despre care ziceau ei ca este traditionala.

      1. Ca veni vorba, am mancat tot la Ikea ieri, o pulpa de bibilica (ma rog, asta e traducerea facuta de google la numele olandez) umpluta cu ciuperci. Mi-a placut f. mult. Oricum e prima data in viata mea ca am mancat bibilica si chiar a fost buna. Si la cafea mi-am luat un melc cu scortisoara, se poate sa fie acelasi cu ruloul. Mi-a placut si acela. Am mai luat icre. Sunt tare curioasa daca imi ies, ca pe aici nu gasesti icre (nu icre facute).

          1. Pepparkaka e singular, pepparkakor e plural. De la acelasi lucru, adica acea turta dulce subtire si crocanta. 🙂
            Melcul cu scortisoara se numeste kanelbulle si are si el ziua lui :). E foarte usor de facut acasa, fata mea cea mare e specilaista, a invatat la scoala cand avea 12 ani si le face frecvent. 🙂 Icrele se mananca asa cum le gasesti, daca sunt rosii sau negre…de alt fel nu am vazut, adica nu din acelea de care faceam noi acasa…Noi ne multumim cu astea suedeze, au un gust aparte.

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s