Negoț la Londra

Am inceput sa iubesc zborurile de dimineata, e adevarat ca pierd din orele de somn, dar este atat de placut sa ajungi la 7 dimineata intr-un oras nou, iar pana la ora 9, cand ne-am lua cafeaua acasa, de abia treziti, sa fi facut deja check-in-ul si sa fi iesit deja intr-un oras nou, abia trezit si el, sau in plina activitate asa cum e Londra la orice ora din zi sau noapte. Prima zi in Londra ne-am rezervat-o pentru cumparaturi, fiind deja la a doua vizita, stiam deja pe unde sunt locurile interesante, dar mai ales pentru ca voiam sa avem o zi intreaga pentru „vizitat” si admirat locurile, fara sa ne gandim daca gasim sau ce voiam sa cumparam. Mai exact eram in cautare de:

Attacknids @ Toys’R’Us

Dupa ce ne-am inhatat cartelele de transport, ne-am indreptat spre primul mall londonez, acolo unde Vlad si-a rezervat 2 attacknids, pe care i-am saltat sa-i punem la pastrare in camera de hotel. Am avut un pic emotii pentru ca cele doua cutii ar fi putut sa nu incapa in bagaj, iar cei de la EasyJet sunt obsedati acnd vine vorba de numarul bagajelor. Cumva, ii inteleg, este vorba despre venitul lor. O verificare rapida ne-a facut sa rasuflam usurati: incap si mai aveam destul loc pe langa ei.

NikeFuel @ BoxPark

Al doilea drum a fost mai complicat pentru ca trebuia sa schimbam autobuzul rosu cu un altul intr-o statie care parea apropiata pe harta, dar ne-am zapacit si in loc sa mergem pe o latura, am strabatut celelalte 3, plus un drum inapoi cand am realizat ca am gresit directia. Dar cel putin asta ne-a facut sa admiram „oul” londonez de la apropiere. In sfarsit am descoperit BoxPark, adica niste lazi de cargo vopsite si aranjate dragut, care probabil arata cool vara, cand e mai cald si nu trebuie sa treci pe sub stropi de ploaie inghetati. Mi-era foame si eram deja nervoasa cand am descoperit magazinul Nike, unde vindeau NikeFuel (despre care voi povesti in curand), dar mi-au trecut toate cand am inceput sa ne dam cu jucaria, la indicatiile si sfaturile vanzatorului. Am plecat de acolo cu doua cutii, desi Vlad nu era convins ca vrea sa incerce, dar i-a placut partea concurentiala a trebusoarei.

Londra, 2013
n-am mai avut rabdare pana acasa ca sa desfacem cutiile
librarie pe 5 etaje: Waterstone's
librarie pe 5 etaje: Waterstone’s

Waterstone’s Bookstore

Cred ca am mai povestit de Waterstone’s, dar sigur nu de libraria imensa pe 5 etaje, de langa Piccadilly. Ei, bine, cred ca per total am stat acolo vreo 5 ore, in mai multe randuri, luand fiecare etaj in parte si alegand cam 1-2 carti de pe fiecare. Am testat pana si cafeneaua de la etaj, care a fost atat de placuta, incat ne-am hotarat sa luam si o mica gustarica, la cat de bine mirosea ceea ce primeau cei din jurul nostru. In plus, aveau si wi-fi ceea ce e cam rar prin locurile publice londoneze. Oricum, am simtit ca Londra a evoluat destul de mult in cei 3 ani si jumatate, de cand am fost eu.

in cafeneaua de la etajul 5, Waterstone's Bookshop
in cafeneaua de la etajul 5, Waterstone’s Bookshop
Forbidden Plante: locul pierzaniei
Forbidden Plante: locul pierzaniei

Forbidden Planet

Chiar merita vazut, mai ales daca sunteti indragostiti de lumea jocurilor, dar nu numai. Am gasit gadgeturi si diverse maruntisuri din filme si seriale foarte iubite,  gen Games of Thrones, Startrek, Star Wars, Harry Potter, samd., iar la subsol se afla o librarie imensa, de unde mi-am luat o noua carte de George RR Martin, una pe care n-am gasit-o la Waterstones. Si aici am fost de mai multe ori si am plecat cu cel putin o sacosica.

Hamleys Toy Store

Daca tot eram in centrul orasului am trecut si prin Hamleys, unde ne-am minunat de evolutia unor jucarii pe care le aveam si noi, cand am fost mici, mult mai rudimentare si terne. Ne-am jucat cu o masinuta naravasa care isi rotea rotile din fata 360°C pana cand am atras admiratori si ne-am rusinat. Ne-am fi luat niste jucarele, daca n-am fi fost mai devreme in Toys R Us si n-am fi remarcat ca preturile din Hamleys sunt cam cu 30% mai mari. Poate suna ciudat, dar prefer sa sustin magazinele care nu-si iau nasul la purtare in ceea ce priveste preturile, cum sunt Toys R Us sau Forbidden Planet, unde as merge oricand si as investi regulat 😀

prima si ultima vizita: Harrods
prima si ultima vizita: Harrods

Harrods

Asta a fost marea dezamagire a vizitei in Londra, ma asteptam … la altceva! Nu pricep de ce este atat de faimos, probabil ar trebui sa stau mai mult prin UK si sa compar cu alte magazine, dar eu m-am trezit in Cocor, prin anii 1990, cu marfa pana in coridor, nu tu o schema dupa care sa orientezi sa stii unde esti! Da, sunt haine si firme cu nume rasunatoare, dar prefer magazinele mici, individuale, cu haine puse frumos si vanzatoare amabile. Mi s-a parut cald, inabusitor, cu aer statut, incat mi s-a facut sete aproape imediat. Vlad era si el nervos pentru ca i-au atras atentia cei de la intrare sa tina rucsacul in mana, nu pe spate (?), de parca ai fi intrat intr-un muzeu de ceramica. Parterul cu delicatese mi s-a parut interesant, cu multa marfa frantuzeasca, incat ii tot aratam lui Vlad marcile „noastre” favorite, dar preturile nu erau atat de ridicate cum ma asteptam. Am vrut sa testam cafeneaua Laduree despre care Vlad aflase ca s-ar afla in interiorul magazinului si ne-am invartit vreo ora prin magazin incercand sa dam de o schema, o lista de firme, marci sau orice fel de indicatie ne-ar fi putut ajuta sa dam peste localizarea cafenelei. Cand aproape sa renuntam, am aflat ca este la parter, si dupa ce am luat coridor cu coridor am aflat unde este si am dat peste o cafenea plina si o coada de vreo 30 de persoane. Am lasat pe altadata si ne-am reorientat spre baruletul Veuve Clicquot, despre care stiam ca este la etajul intai, pe care l-am gasit mult mai repede, dar care se afla pe o margine de etaj, vag separat de hainele pe umeras si nu foarte imbietor. Pana la urma am hotarat ca Harodds nu este pentru noi.

Whittard

Anul trecut am primit de la o colega cateva cutiute de ceai Whittard si m-am indragostit. Normal ca atunci cand am descoperit multimea de magazinase ce impanzesc Londra, n-am putut rezista si am intrat plina de incantare sa iau la cercetat cutiutele colorate. Din pacate, nu mi-am gasit sortimentele de care m-am indragostit si am uitat sa mai trec printr-unul inainte de plecare ca sa imi reimprospatez rezerva de acasa.

diversitatea magazinelor
diversitatea magazinelor

In articolul viitor, voi povesti si despre ce am (re)vizitat in Londra 🙂

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

24 de gânduri

  1. Laba! Laba! Ce frumoase sunt pupa-le-ar tata pe toate, abia astept sa pot sa le rup cu ghearele din cutii si sa ma joc cu ele!!!! Ce-mi plac pozele astea si le-as mai vedea o data si inca o data si inca o data! Pupa-i-ar tata de de attacknids rosii de frumosi!!!
    „Vlad nu era convins ca vrea sa incerce”????? POFTIM?!?! Ia uita-te pe lista mea de 2013? 😛 Crezi ca ma abtin de la fumat ca un erou ca sa nu ratez bifarea totala a listei si am sa o ratez cu NikeFuel????? Gi’me! Gi’me!!!!

      1. Stii cum suna asta imboldul asta, nu? 😛

        „Teeee-as iuuubi daaaca ai vrea mai draaaaga sa ne coooseeeesti.. iarba din ograda, sa ne praseeeeeeesti doua-trei hectare fiindca veeeezi, vezi? vezi? …buruiana-i mare” :))))))))

  2. Să fiu sinceră nu prea mergem la cumpăraturi în călătorii, niciun fel de cumpărături. Motivul principal fiind acela al timpului. Eu balanață foarte nehotărâtă când vine vorba de a cumpăra ceva, el zice mereu că „mi-e rău fizic in magazine”, nu ne permitem sa „pierdem” timp contrându-ne prin Mall-uri :))

    1. Cred ca nu a fost data sa nu intram intr-un magazin, mai ales iarna, vrei un loc sa te incalzesti si ai de ales intre muzeu sau magazin. Nu inseamna ca suntem pusi pe cumparat, ci doar „window-shopping” 😀 In general, stim exact ce vrem si daca gasim nu stam pe ganduri decat daca n-avem chef sa caram lucrurile.

  3. Imi plac tare fotografiile ca sant clare si facute intotdeauna din cel mai bun unghi 🙂
    Abia astept sa vad „creaturile” lui Vlad cum arata :)))
    prima data am vazut Attacknids intr-o publicitate pe net apoi in emisiunea lui Letterman :))))), dar Letterman adusese o intreaga armata, este ca in razboiul clonelor ! 😀

      1. Asa am patit eu cand am vazut prima data elicoptere din acelea mici de jucarie care zboara , cateva luni m-am gandit la unul dupa aceea m-am impacat cu gandul ca nu o sa am si mi-a devenit indiferent, dupa aceea am vazut Hexbug la Vlad si m-a prins pofta de aia, mai ales de cel model crab, abia mi-au iesit si aia din cap 😀 sant foarte frumoase nu ai cum sa nu le iubesti si doresti ! 😀 😀

        1. am testat si elicopterele si hexbugs, in opinia mea elicopterul sucks big time pentru ca este fragil si daca nu esti un pilot foarte bun eliciile alea se rup imediat! Cu hexbugs poti sa fii amator si sa inveti cu ei pentru ca sunt unii care chiar simt ca au ceva in fata si schimba directia, sau se urca peste… Sunt foarte haiosi, iar fiecare tip are o abilitate.

  4. Dar ati facut cumparaturi nu gluma :))
    Sa le folositi/stapaniti/cititi cu placere!
    Nu prea fac cumparaturi in vacante decat ocazional, in rest doar mici suveniruri.

  5. Poza cu tine care apare in wordpress ai sters-o din articol, cu tine cu caciulita :(, pacat, ai iesit bine acolo (adica mie imi place foarte mult) iti sta foarte foarte bine cu fusta ti-am mai spus treaba asta cred ca.
    (mi-am cautat si eu o fusta azi pana mi-au iesit ochii din cap si nu mi-am gasit nimic, dar eu vreau una putin mai lunga , adica macar sub genunchi sa ajunga) .
    Ce mancai acolo in magazin?

    1. Nu e steasa, cel putin nu-mi aduc aminte s-o fi sters-o, dar verific. Era o tarta cu pere si branza de capra, care s-a dovedit a fi foarte buna 😉
      Si eu sunt foarte pretentioasa mai ales cand vine vorba de fustite.

  6. Dar ce logica au oamenii astia? Pentru ce trebuia sa tina rucsacul in mana?
    M-ai uimit cu libraria pe 5 etaje. Cred ca as fi petrecut o zi intreaga acolo, cercetand fiecare carte. Probabil as fi cheltuit si toti banii (retine ca am antecedente). :))

    1. Si noi ne-am intrebat, dar n-am gasit nicio explicatie logica. Probabil nu e cool sau le era frica sa nu darame cu rucsacul marfa expusa, desi rucsacul lui era gol si nu lua prea mult loc. In orice caz a fost una dintre masurile enervante…

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s