Vanatoare de comori – reguli si desfasurare

Asa cum anuntam saptamana trecuta, in urmatoarele 8 saptamani organizam o vanatoare de comori pe blog, in urma caruia va exista un singur castigator. Daca in urma celor 8 saptamani de concurs vor exista mai multe persoane care au raspuns corect, vom organiza o etapa suplimentara de departajare, in urma caruia primul care raspunde corect va primi la alegere:

concurs-2013-premii

o tableta Apple: iPad mini

un ceas CASIO sau SWATCH

o bijuterie SWAROVSKI

*mai multe detalii despre premii aici.

Cum se va desfasura:

In fiecare saptamana va fi publicat un articol cu cerinte (probe) prin care veti ajunge la un anumit articol de pe blog, unde aflati solutia saptamanii. Solutia trebuie trimisa utilizand formularul de contact existent in articolul care anunta proba. Un exemplu de cerinta si rezolvarea ei puteti vedea urmarind filmuletul de mai jos.

MIERCURI, 13 martie 2013, se va publica prima etapa a vanatorii de comori pe blog. Termenul de rezolvare este pana pe 6 mai 2013. 

EDIT:

Dacă doriţi să fiţi la curent cu noutăţile, evoluţia concursului, daca ati dat sau nu raspunsul corect sau pur şi simplu să asistaţi la discuţiile participanţilor, vă rog să vă înscrieţi pe pagina de FB concursului, aici. Înscrierea nu este obligatorie, dar v-ar putea fi utilă sau măcar distractivă.

Saptamana 1pentru indicii apasati aici!

Saptamana 2 – pentru indicii apasati aici!

Saptamana 3 – pentru indicii apasati aici!

Saptamana 4 – pentru indicii apasati aici!

Saptamana 5 – pentru indicii apasati aici!

Saptamana 6 – pentru indicii apasati aici!

Saptamana 7 – pentru indicii apasati aici!

Saptamana 8 – pentru indicii apasati aici!

85 de gânduri despre “Vanatoare de comori – reguli si desfasurare

  1. Da, cu siguranta imi place concursul. Dar departajarea cred ca ar trebui sa se faca pe alte criterii. Sunt oameni care nu pot accesa blogul de la serviciu sau din alte motive (nu e cazul meu)… :))
    Sunt putin nelamurita si in privinta termenului de rezolvare. Cineva poate veni in ultima zi sa dea raspunsul la toate cele 8 intrebari?

    • Nu e neaparat vorba de venit in ultima zi, dar daca nu poti rezolva intr-o saptamana ai timp pana la sfarsitul concursului sa gasesti si solutiile restante. Probele vor fi din ce in ce mai grele iar pentru ultima, termenul de rezolvare va fi de doar 6 zile. Ma mai gandesc la departajare, dar nu cred ca vor fi prea multe persoane in punctul respectiv. Cine stie insa 🙂
      PS: daca nu ma insel 6 mai e zi libera pentru ca este lunea Pastelui, deci majoritatea lumii va fi acasa, cu familia sau plecati pe la rude.

  2. Chiar asa de greu ai sa faci ca sa nu ajunga mai multi spre final??? Te cred in stare, oricum :)) Daaaar….sunt de acord cu Vienela in legatura cu departajarea…Cumva toti care ajung in „finala” trebuie sa poata participa, poate suntem plecati in vacante fara internet!! 😀

    • Ok-ok! Am luat la cunostinta, voi organiza un doodle ca sa stabilim de comun acord o anumita zi si ora pentru proba finala. Sau alegem alta metoda de departajare. Asta in caz ca vor exista mai multi castigatori 😀

    • Mie imi plac concursurile, am tot participat, nu neaparat sa castig ceva, experienta in sine, distractia, pregatirea, cautarea unei idei, gandirea ei, executia, prelucrarea, toate etapele mi se par amuzante si o distractie placuta, din care mai invat cate ceva: un program nou, o reteta noua, o modalitate de impachetare, o destinatie interesanta. Ceva tot iese, cu sau fara premiu :))

      • 1. Eu sunt deja convins ca nu am nici o sansa de a trece de prima etapa, asa de dificil va fi probabil acest concurs, MULT mai greu decat orice test LSAT probabil, (cel care se da la admitere la Fac de Drept in SUA, care contine unele componente din cele mai dificile din GMAT, alt test standardizat din SUA pt intrat intr-un program universitar la nivel de masterat, plus o gramada de alte chestii), poate chiar mai greu decat un Bar Exam (testul care se da pt a obtine drept de practica legala DUPA ce se absolva fac de Drept din SUA, (test la care se pica destul de masiv si e considerat chiar destul de real dificil), si chiar ma bucur ca Vladen a revenit de buna voie in blogosfera fara ca sa mai fie nevoie sa fac eu pe viteazul sa bravez si sa particip la concurs doar pt a avea o sansa sa il oblig sa re-incepa sa comenteze (cf „planul” propus anterior) !

        2. M-a frapat si m-a amuzat expresia „o modalitate de impachetare”, (pe care cineva ar putea sa o invete prin participarea la un concurs), desi trebuie sa recunosc ca nu am prea inteles la ce se referea, probabil asa la figurat sau mai la concret legat de IT, (, de ex asa ca expresia „skin” pt un blog) sau de un ambalaj al oricarui cadou propriu-zis ?! Drept care chiar sincer te rog sa explici ce ai vrut sa zici printr-o „modalitate de impachetare”, pt ca sunt ff curios !

        • Ma refeream la diverse tehnici culinare, incerc sa gasesc o poza ca sa ilustreze exact ceea ce voiam sa spun, dar imi pun prea multe prostii pe FB si nu o mai gasesc.

        • @Rudolph – e treaba aia pe care o fac fetele cu aluatul de iese painea aia asa ciudat. Sau la turte. Sau cornulete. Sau la chestiile alea ca pateul. Asa o numesc ele. Limbajul de bucatarie nu e precis in nici o limba.

      • P.S. Dar am sa incerc totusi, asa ca un challenge personal…zau, ai reusit sa ma intrigi la nivelul la care mi-as dori sa particip la aceasta adevarat Olimpiada ca pe vremea cand eram la liceu (si unde desigur nu am trecut niciodata mai departe de faza de capitala, trecand doar de etapa de sector !..culmea, l aniste materii cu care chiar ca nu am avut niciodata nici in clin nici in maneca, si pt care nici macar nu studiasem, si la care cred ca m-am inscris doar asa pt ca ma plictiseam la scoala in ziu arespectiva cand s-au dat niste teste preliminare si am zis hai sa incerc si eu, dar a fost TOTAL intamplator ca am dat la chimie inorganica si la filozofie !!!! Si acum imi vine sa rad ce TUFA sunt eu in realitate la aceste discipline si culmea am reusit sa iau 10 la prima etapa la ambele, dar probabil ca fusesera niste subiecte ff usoare, din care tin minte numai la filozofie ca fusese ceva legat de Etica, CULMEA, tocmai fixul meu, in legatura cu care am aberat si am re-scris eu un intreg sistem filozofic probabil, deoarece desigur ca nu stiam nimic despre alea deja existente, iar la faza de capitala desigur ca am dat-o in chix ca habar nu aveam NIMICA !!)

        • Pfffff, lame. Nu stiu daca problema ta era lenea pura, lipsa ambitiei sau a motivatiei, dar ai fi fost acel tip pe care nu l-as fi observat nici cu coada ochiului. Nu cred ca genul asta de provocari pe termen lung sunt pentru tine. De fapt, barbatii romani au o problema cu lucrurile care se obtin cu efort. Putini considera ca merita, altii prefera sa gaseasca pe altcineva care sa le faca treaba. O fi vina mamelor sau o problema de educatie. Fetele sunt oricum mai bune pentru ca au rabdare, in plus ca fata trebuie sa stii sa faci orice. Ca baiat esti cocolosit, odorul maicii, care uita sa te invete sa fii barbat, poate si in speranta ca vei ramane intotdeauna baiatul de sub fusta mamei.

          • Oaaaa si eu care credeam ca eu sunt nervos azi :)))))))
            Rudolph, iti spun eu, probabil si la ea ca si la mine e lipsa de StarCraft in sange 😛

          • Pff, nu-i nevoie sa ma scuzi, nu se sperie el Rudolph asa usor. Oricum, multumesc ca n-ai folosit scuza cu PMS-ul.

          • Ha ! Ha ! Indolent am fost dintotdeauna, adica pana si mama a remarcat acest lucru cu dezamagire despre mine de cand eram chiar mic de tot ! Dar in liceu mai era la mine si o componenta TOCMAI de a nu dori sa fiu remarcat de nimeni, nici de profesori ca sa nu fiu scos la tabla, dar nici de colegi asa in general, (fete, baieti, efectiv indiferent de motivatii diferite), desi abia mai tarziu mi-am dat seama ca fusesem cam speriat cam degeaba, in mod total inutil, ca oricum, chiar si daca as fi facut niste chestii mai remarcabile, ele ar fi palit total prin comparatie cu cele ale colegilor mei de liceu, plus chiar ca romanii asa la nivel mai larg social cultural, in ciuda a ce o mai arata pe la TV sau o mai zice in presa cand e vreo parada Gay Pride, nu sunt DE LOC homofobi relativ la alte natii despre care lumea chiar ar putea ramane surprinsa, de ex inclusiv scandinavii cei asa-zis asa de toleranti…insa efectiv ca adolescent inca in formare, plus ca stil de personalitate ff advers la riscuri, desigur ca am tins sa fiu poate exagerat de prudent, si chiar mi-am infranat adeseori unele tendinte mai competitive, poate chiar in detrimentul meu la un moment dat…efectiv cred ca eram oarecum cam speriat de posibila mea agresivitate, nu prea voiam sa recunosc cat de apropiata e ea de fapt de sexualitate, mai ales la baieti…adica era poate oarecum si mai complicat decat media din punct de vedere psihodinamic la mine personal…de fapt ma complicam eu singur in mod desigur inexpert, ineficient si inutil !!

          • Nu pot sa mi te inchipui nervos sau agresiv. Cred ca esti genul care mai degraba plange de frustrare, decat sa riposteze violent, poate in mod exceptional si numai din disperare sau frica. Mai cred ca te ascunzi in fata unei imagini construita foarte grijuliu si intretinuta din greu, tocmai ca sa nu fii nevoit sa faci fata cu adevarat unei situatii emotionale reale.

          • Ai in mare parte dreptate, ca nu suport agresivitatea, si as face orice sa o evit la nivel social general, insa de plans eu nu am plans niciodata de frustrare, am plans numai din tristete sau de fapt si de drept din mila fata de mine insumi, si per total asa cred ca am plans cu lacrimi reale de max 4 sau posibil 5 ori in viata mea pe care le tin eu minte, efectiv intre 4 si 19 ani, ca la 4 ani tin minte ca am plans chiar zgomotos plus oarecum dramatic si mama mi-a cam ras in nas atunci (pe bune tin minte cum eu plangeam asa patetic si ea abia se abtinea sa nu rada de mine, ca totusi nu voia sa ma jigneasca, insa mi-am dat seama cat de ridicol eram, chiar daca ma simteam abandonat, si chiar jignit ca ea se decisese sa plece sa se distreze cu tata fara sa ma ia si pe mine), asa ca eu nu am mai repetat super-dramatismul de nivel de melodrama de atunci, in nici un caz nu prin lacrimi, decat o vaga incercare asa prin cuvinte patetice ca ma dor degetele si nu pot sa-mi fac lectiile cand aveam 6 ani si atunci mama chiar a izbucnit in ras in fata mea fara sa se mai abtina, si la 19 ani a fost ultima oara cand am plans eu cu lacrimi asa cateva secunde bune, si culmea, s-a intamplat sa ma vada tata tocmai cand ma bufnise plansul pe strada (a trecut pe acolo total la intamplare ca iesise mai devreme de la serviciu ca lucra in centru si m-a vazut in statia de autobuz) si s-a speriat asa de rau si s-a intunecat asa la fata de credeam ca va face infarct asa ca mi-a stat si plansul in gat si eu de atuncea zau daca am mai plans vreodata ! Mi-au mai venit de cateva ori lacrimi in ochi cand m-am gandit la bunica mea materna de cateva ori dupa ce a murit, dar nu am apucat totusi sa plang, ci era asa un fel de emotie induiosata

          • Of, Rudolph, zau ca ai putea scrie scenarii de Hallmark, chiar fara sa depui cine stie ce efort. Cred ca ai avea chiar succes.

          • Nu-l starni! O sa ne povesteasca si de o boala de-a lui din copilarie. Si cum alea sunt cam multe parca n-as vrea sa citesc despre ele.

          • Nici vorba! Nici vorba! Nu-s de acord! E realism! Realism pur! Merge manusa. Dar trebuie sa gasim o fata chinuita. Sau o despartire in copilarie. Fie ea de glie sau de o persoana de sex feminin versiunea diafana. Gen, stiu si eu, fete din alea care spuneau la noi Puskin la TV si pe la sfarsit plangeau. Dar nu cred ca Rudolph a avut prietene fete. Nici eu n-am avut :P.

          • Ba, eu zic ca partea cu minoritatea da mai bine, desi nu stiu cat de gustate sunt filmele de gen. Dar tot nu-l vad la HBO, maxim BBC.

          • Adica documentar? Mmmmm nuuu.. Ar fi un film misto documentar daca ar fi despre viata si problemele de integrare in Nord dupa ruperea de familie ale unui emigrant gay de sorginte estica-sudica, dar educatie multiculturala. Asta da, ar fi documentar. Dar partea cu manifestarea emotiilor…poate doar daca ar fi vorba de societatea care obliga la reprimari…chestii de genul „get in touch with your feelings”. Dar altfel nu. Eu tot zic. HBO , film strain. Scurt metraj. Premiu la Berlin.

          • Nu, ala e prea cretin si Rudolph nu poate face avort. Daca nu poti face avort n-ai ce cauta acolo. Punct. E ca leucemia la Hallmark. Stii ceva tu esti sigura ca vrei sa discutam pe postul asta? 😛

          • Haida-de! Ca s-au batut fetele pe tine in curtea liceului si cand te-am cunoscut eu, vreo trei credeau ca sunt iubirea vietii tale. Noroc ca ai prieteni cu gura mare 😀

      • total de acord Daca va fi si un premiu cu atat mai bine, dar oricum sunt nerabdatoare sa vad cum ma descurc. 🙂 Imi place cum suna de asta si vreau sa particip. I’ll do my best ! 🙂

  3. (Referitor la discutia cu Rudolph – desi poate ar trebui sa nu ma bag in ciorba 🙂 ) Eu posed (vorba vine 🙂 ) un barbat total opus, cam ca Vladul tau asa (seamana surprinzator de mult, la trasaturi) 🙂 Care barbat ar fi facut orice sa iasa in evidenta, in liceu, si nu numai (ma refer la chestii cuminti totusi, nu porcarii, ca era baiat destept, si inca este), si este topit dupa chestii dinastea care se construiesc pe termen lung, si are rabdare si nervi de otel (doar a citit, in doua luni, toate cele 5 carti cu Game of thrones 🙂 ) si i-ar placea la nebunie concursul asta, daca ar sti macar putin din blogul tau 🙂 Din pacate nu stie, asa ca nu ma pot baza pe ajutorul lui, care ar fi fost pretios. Dar oricum, ma bag! Abia astept probele, si or sa fie niste saptamani taaare lungi 🙂

    • Sper ca Rudolph nu se considera jignit de ceva din ce am zis! Fiecare are calitatile si defectele lui, iar umanii (ca sa-l citez pe Vlad 🙂 ) sunt clar subiectivi. Deci n-am nimic cu el, pare un tip grozav si ma uimeste adesea (pozitiv) prin ce si cum scrie 🙂

      • Nu se supara el, Rudolph, asa usor, altfel nu mai ajungea la varsta asta, daca ar fi fost atat de sensibil precum lasa sa se inteleaga 😉
        Nici nu vad de ce s-ar supara, ai fost foarte draguta in comentariul tau 😀

    • Of, ai atins un punct sensibil, vreau si eu sa citesc toate cele 5 volume din Game of thrones, dar parca tot timpul gasesc altceva de facut. In concurs ajuta sa stii multe, chiar daca nu imi stii blogul, poate stii din alte surse informatiile pe care le-am dat eu prin articolele mele. Important este raspunsul.

      • Eu am declarat, in repetate randuri, ca nu am curaj sa ma apuc de cartile alea, pt ca am vazut cat de prins era el, de ele, si este de-a dreptul periculos :
        Sper sa ma descurc la concurs, exemplul dat de tine l-as fi stiut, mi s-a parut simplu 🙂 Sau poate nu trebuia sa spun asta! 😀 Altfel … locurile prin care umblati voi … imi sunt foarte putin cunoscute, dar poate n-o fi numai geografie 🙂

    • Cum spuneam, fiecare are dreptul la o parere, eu nu oblig pe nimeni sa participe. Dar concursul nu este facut pentru publicitate, ci este mai degraba o distractie, adresata in primul rand comunitatii blogului, acei prieteni dragi care ma citesc de aproape 3 ani de zile, care participa regulat la concursurile blogului si nu-si pun problema unei pacaleli de dragul vizitatorilor. De aceea, modalitatea de concurs ii avantajeaza, pentru ca ei au participat activ la discutiile pe blog, la dezvoltarea acestuia, la crearea unei atmosfere placute, prietenoase, pentru ca datorita lor am ajuns sa scriu zilnic si imi face placere sa dedic timp comentariilor si discutiilor in jurul diverselor teme abordate in articolele mele.

  4. Pingback: Concurs: Vanatoare de comori - Concurs kadiavsd.com

  5. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 1 | In jurul Kadiei

  6. Voiam sa linistesc pe toti, ca nu m-am suparat, nu am fost deloc jignit, de altfel cu unele comentarii cred ca Kadia e mai aproape decat Vladen in legatura cu mine…dar asta probabil e de bine, ca doar nu as dori sa „ma inteleaga” Vladen asa prea tare si prea ff indeaproape ! adica daca o fata are vreo intuitie buna in legatura cu mine, si de altfel cred ca maj colegelor mele au avut acest fel de intuitie despre mine si inca de la prima vedere !…asta nu ma deranjeaza, dar daca e un baiat, mai ales insurat, care chiar ma intelege asa de bine, ba inca se straduie sa „ma inteleaga” si mai bine…devine mai complicat, ma simt raspunzator, ma simt vinovat, etc !

    Aa, si am si melodrama legata de o fata prin anul 2000-2001 ! Si e buna de serial TV, dar nu stiu daca pe HBO, ca totusi HBO e inclinat mai mult politic feminist, (iar in cazul meu eu am ramas cu nostalgiile, si tot eu eram eroul principal melodramatic, nu fata, ca ea era cu picioarele mai pe pamant decat mine atunci la 21 de ani + acum e bine mersi, la casa ei, cu 2 copii sanatosi si o casnicie total OK), ci poate pt Showtime, ca ala a fost primul in SUA care a dat un serial cu gay la TV pe un canal totusi mainstream (chiar daca era Premium cable adica se platea in plus nu intra in pachetele obisnuite de cablu, la fel ca si HBO), Queer As Folk, intre 2000-2005, un remake aproape in paralel dupa un serial UK de pe Channel 4 cu acelasi nume din 1999 cu personajele din Manchester, care a rulat in UK in 1999 si dupa vreo 2 episoade in 2000, pe urma a fost preluat de SUA- Showtime si i s-a schimbat casting-ul si a fost filmat in Toronto desi scenele trebuiau sa fie in Pittsburgh (unde si azi e destul de nasol pt gay, nu e ca pe coastele de est si de vest).

    • :))))))))))) Recunosc ca-mi plac implicatiile comentariului tau, sunt chiar curioasa cum raspunde, dar nu-mi fac griji, stiu pe cine am langa mine si ce-l motiveaza sa caute „intelegerea”.
      Uite ca la Showtime nu m-am gandit, dar cel putin, daca am inteles eu bine, esti de acord ca HBO nu e potrivit.

      • Hhehehehehe! Mai, pai da, caz de ingrijorare nu e! Rudolph atat timp cat nu-ti cresc peste noapte si realist sani, nu-ti dispare parul de pe fata, nu faci fund si pulpite si nu vorbesti ca o fata …ai fi foarte „safe” cu mine. Pe la vreo 14-15 ani dupa necazurile mele aferente cu fetele, de fapt cu fata, am cochetat un timp cu ideea sa le dau dracului pe toate (fetele). Asa mi-ar fi placut sa pot! Comod ar fi fost. Da’ n-am putut. Ca oricat de dragut si disponibil era prietenul meu gay avea niste lipsuri esentiale in zone esentiale si nesurmontat :D. Asa ca..mi-am pus coada intre picioare, am imbratisat ideea ca poate poet am sa fiu, da’ gay nu si m-am dus spasit sa-mi iau in continuare portia de umilinte zilnice de la muierile de varsta mea din jur…. 😀
        Desi nu neg, probabil daca as fi atat de beat incat sa nu mai vad bine, probabil as presta si cu un inorog roz :D. Da’ conteaza atunci? 😛

  7. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 2 | In jurul Kadiei

  8. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 3 | In jurul Kadiei

  9. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 4 | In jurul Kadiei

  10. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 5 | In jurul Kadiei

  11. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 6 | In jurul Kadiei

  12. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 7 | In jurul Kadiei

  13. Pingback: Vânătoarea de comori – săptămâna 8 | In jurul Kadiei

  14. Pingback: Gaudi Bistro- sau cum să-ți faci prieteni noi « KissTheCook

  15. Pingback: 2013 – Statistici, calcule şi mulţumiri | In jurul Kadiei

  16. Pingback: CSI: Concurs Si Investigatii | In jurul Kadiei

  17. Pingback: CSI: Concurs Si Investigatii (1) | In jurul Kadiei

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s