Si pe mine, ba chiar am incercat sa ma dau cu o placa din asta prin casa, unde puteam sa ma tin de pereti. Meowrice a fost foarte incantata, eu mult mai putin pentru ca tot am reusit sa ma aleg cu cateva vanatai. Clar, parchetul meu este mult prea alunecos.
Cu echipament de protectie, o casca, cotiere, genunchiere n-ar trebui sa mai para asa periculos, e adevarat ca nu stiu daca as avea curaj sa ma dau printre pietrele alea, dar la o plimbare pe strada m-as incumeta.
De la o anumita varsta se spune ca e bine sa te feresti de oase rupte, insa eu nu m-as putea abtine, daca mi s-ar ivi ocazia sa ma joc pe acolo cateva ore.
Din nou, ma enerveaza tacerea asta, din cauza careia nu pot stii unde se ascunde minunea pozata de tine. 😦
Foarte aproape de casa mea, in Plainpalais. Am mai povestit eu despre parcul acesta, in unele poze vezi in fundal cortul de la Zingaro. Apropo am fost sambata la spectacol, a fost incredibil, o sa scriu pe blog cand mai gasesc un pic de timp.
Ala e Vlad care skatuieste pe acolo? :))
Foarte tare! Am incercat si eu prin liceu dar se pare ca rolele si skating-ul nu s-au prins de mine prea bine.
Super-titlu! 🙂
Apropo, am tot vrut sa-ti povestesc o chestie 🙂 In perioada in care se desfasura concursul cu treasure hunt, la care participam independent si eu si sotul, el si-a cumparat un laptop nou, pe care l-a parolat, iar parola era HUNT3R 🙂
:))))))))) Din pacate nu-i ideea mea ci a lui Avril Lavigne cea care canta cantecelul din videoclipul de mai sus, dar mi-a placut si l-am folosit si eu. De cand asteptam o ocazie pentru asa ceva.
Si mie imi place tot aceea! Rotitele nu prea se auzeau pentru ca aveam crainic si spectatori destul de zgomotosi prin zona, dar era foarte placut de privit.
Da, a fost o veselie cand l-au amenajat, mai ales ca poate fi folosit si noaptea, cand aprind reflectoarele. Poate gasesc si pozele de asta iarna, pe noapte. E tot timpul cineva acolo, la joaca.
La partea de echilibru nu stau prea bine, deci clar nu ma vad pe asa ceva.Insa ori de cate ori trec pe langa un astfel de loc si vad cat entuziasm au oamenii astia ma bucur si sper sa nu-si rupa ceva!:)
Foarte cool! Mă fascinează ‘sportul’ ăsta. 🙂
Si pe mine, ba chiar am incercat sa ma dau cu o placa din asta prin casa, unde puteam sa ma tin de pereti. Meowrice a fost foarte incantata, eu mult mai putin pentru ca tot am reusit sa ma aleg cu cateva vanatai. Clar, parchetul meu este mult prea alunecos.
Haaaaaaahahahaa. Nu pot sa cred ca te-ai dat prin casa. Foarte tare! 🙂
Temerarii.
Să ai o noapte liniştită.
Nu sunt pasionată de el, pentru că n-am curaj să fac așa ceva!
O zi frumoasă!
Scuze! Nu mi-am introdus tot numele pentru că am apăsat greșit pe taste!
Nicio problema, se mai intampla 😉
Cu echipament de protectie, o casca, cotiere, genunchiere n-ar trebui sa mai para asa periculos, e adevarat ca nu stiu daca as avea curaj sa ma dau printre pietrele alea, dar la o plimbare pe strada m-as incumeta.
De la o anumita varsta se spune ca e bine sa te feresti de oase rupte, insa eu nu m-as putea abtine, daca mi s-ar ivi ocazia sa ma joc pe acolo cateva ore.
Din nou, ma enerveaza tacerea asta, din cauza careia nu pot stii unde se ascunde minunea pozata de tine. 😦
Foarte aproape de casa mea, in Plainpalais. Am mai povestit eu despre parcul acesta, in unele poze vezi in fundal cortul de la Zingaro. Apropo am fost sambata la spectacol, a fost incredibil, o sa scriu pe blog cand mai gasesc un pic de timp.
Abia astept sa povestesti. Nu credeam ca iti va placea. 😉
Hai ca am gasit un filmulet cu zona asta:
Ala e Vlad care skatuieste pe acolo? :))
Foarte tare! Am incercat si eu prin liceu dar se pare ca rolele si skating-ul nu s-au prins de mine prea bine.
Ar vrea el! Stie cateva figuri si isi tot rupe cate ceva in mod regulat, dar asta era un campionat local de skate si acolo nu s-a inscris.
interesant
congrats:P
Super-titlu! 🙂
Apropo, am tot vrut sa-ti povestesc o chestie 🙂 In perioada in care se desfasura concursul cu treasure hunt, la care participam independent si eu si sotul, el si-a cumparat un laptop nou, pe care l-a parolat, iar parola era HUNT3R 🙂
:))))))))) Din pacate nu-i ideea mea ci a lui Avril Lavigne cea care canta cantecelul din videoclipul de mai sus, dar mi-a placut si l-am folosit si eu. De cand asteptam o ocazie pentru asa ceva.
evident ca m-am prins cum a fost cu ideea de titlu, doar am prins momentul sa-ti povestesc chestia asta, pe care o aveam restanta de mult timp 🙂
Sa stii ca pregatesc din nou probe de vanatoare, ba chiar si-un premiu dar astept sa mai termin din treaba ca sa ma pot ocupa de concurs.
Ce faine sunt pozele :)) imi imaginez zgomotul rolelor ..
Cel mai mult imi place aceea care reda miscarea.
O zi frumoasa.
Si mie imi place tot aceea! Rotitele nu prea se auzeau pentru ca aveam crainic si spectatori destul de zgomotosi prin zona, dar era foarte placut de privit.
Ce fain locul asta 🙂
Da, a fost o veselie cand l-au amenajat, mai ales ca poate fi folosit si noaptea, cand aprind reflectoarele. Poate gasesc si pozele de asta iarna, pe noapte. E tot timpul cineva acolo, la joaca.
Pingback: Premii și premianți | blog de iarnă (și nu numai)
La partea de echilibru nu stau prea bine, deci clar nu ma vad pe asa ceva.Insa ori de cate ori trec pe langa un astfel de loc si vad cat entuziasm au oamenii astia ma bucur si sper sa nu-si rupa ceva!:)
:))))) Si eu ma gandesc la acelasi lucru, mai ales ca unele cazaturi sunt cu adevarat spectaculoase.
Wow, superbe imaginile. Nu stiu de ce, cu toate ca nu am curajul sa practic acest sport, imi place foarte mult sa-i privesc pe ceilalti practicandu-l.
Pingback: Premii și premianți | Anotimpuri