Cum să mergi cu avionul folosind telefonul

Passbook appPe mine mă entuziasmează la culme tehnologia, mai ales când este „user-friendly” deci accesibilă, așa că atunci când am cumpărat biletele la Swiss, am clickuit încântată casuța prin care îmi aratam interesul unui check-in făcut pe mobil. Cu vreo 24 de ore înainte de zbor, care fiind cu escală în Zurich, însemna un zbor intern și unul extern, am primit un mesaj cu un link de unde să-mi iau biletul. Încarc link-ul, trimit biletul in passbook – o aplicație pentru genul acesta de situații și a doua zi mă duc încântată spre aeroport. Ajung cu ceva întârziere pentru că găsesc mereu câte ceva de făcut, urgent, înainte de plecare, dar din fericire nu părea să fie deloc aglomerat, dar în același timp ghișeele păreau închise, ca să mă lămuresc că drop-luggage a devenit self-service. Ce înseamnă asta: mă duc îmi pun bagajul pe bandă, scanez QR codul al biletului din aplicație, îmi printează eticheta, o prind și trimit bagajul pe drumul lui, iar eu primesc un bon în schimb. Totul într-un subminut, cu o aplicație pe telefon, fără să arăt vreun act. Normal că m-am entuziasmat și am devenit curioasă să văd până unde ajung fără să fac dovada identității mele.

Controlul de bagaje a trecut în același fel: strip – electronice, pantofi, curea – hop telefonul – aplicație – la revedere. Ajung la poartă, îmi citesc liniștită cartea, se face îmbarcarea pe același model: scot telefonul, scanez codul QR și la revedere. Fac transferul în Zurich și … trec prin vamă arătând pentru prima dată pașaportul. La poarta de îmbarcare însă a trebuit să mă duc să mai arat o dată pașaportul și să primesc o hârtie ștampilată (ca pe vremuri, când România nu era primită în UE), hârtie pe care am pasat-o la poartă tot ei, după ce mi-am scanat fericită codul din aplicația mea. Probabil au avut nevoie să creeze niște slujbe, altfel nu-mi explic prea clar mișcarea complet inutilă și consumul de hârtie (și timp).

Alpi elvetieni Alpi elvetieni Alpi elvetieni Alpi elvetieni

În concluzie poți merge cu avionul prin vest fără să ai vreun act la tine, dar dacă te apropii de est esti căutat de cel puțin două ori, ca să se asigure că vrei totuși să pornești în direcția respectivă.

13 comentarii

  1. Hmmm…poti sa te plimbi fara vreun act la tine…ce idei de furat Iphoane le dai celor cu identitate furata.

    Răspunde
    • :))))) Sunt convinsa ca in America se descurca chiar mai bine, ei pot sa-si faca platile cu iPhonul, tot cu o aplicatie din asta. Ba chiar am inteles ca este una prin care pot sa-si pastreze actele si sa le „prezinte” la nevoie. Mie mi-a placut foarte mult sa am doar grija telefonului, fara sa ma scotocesc prin zeci de buzunare, mai ales ca nu prea imi place sa umblu cu actele dupa mine. De fapt, nici nu mai am buletin, doar pasaportul si permisul de resedinta genevez. Tot zic ca-mi fac mutatia si pe pasaport ca sa nu mai trebuiasca sa vin in tara sa mi-l schimb dar mai am 3 ani pana expira asa ca nu ma agit 😀

      Răspunde
  2. Păi eu, care nu sunt prietenă deloc cu aplicaţiile de gen, poate şi pentru că am un Nokia-model mai vechi şi care nu cred că e prea compatibil cu ce spui, însă rezistă la picat pe asfalt, în apă, etc….consider că este o opţiune dificilă. Oricum umbli cu acte la tine iar dacă uiţi, îţi pierzi, îţi fură telefonul…ce faci? Interesant era…dacă îţi pierdeai actele pe moment, să te descurci doar cu telefonul. Se poate?

    Răspunde
    • Telefonul meu e foarte rezistent, si-a luat si el portia lui de cazaturi, dar inca supravietuieste. Ma refer la cel vechi pentru ca tocmai am primit unul nou de ziua mea si acesta este inca foarte iubit. Pe mine m-au fascinat de cand ma stiu modalitatile astea noi, de a nu mai sta la coada pentru a primi biletul imprimat, am trecut cat de repede am putut la biletele on-line, printate acasa, apoi in Elvetia s-a trecut foarte repede la biletul primit prin sms, o placere, il luai din doua butonari in drum spre linie, asa ca ma bucur enorm de mult ca se simplifica si mersul cu avionul. Bine, nu inspre est, aici se simte inca nevoia unor slujbe justificate prin casierita, controlor, etc.

      Răspunde
    • 😀 este una dintre concluziile mele dupa 10-12 ani de drumuri est-vest: cei din est sunt rezistenti la schimbare, conservatori si din pacate foarte inclinati spre birocratie. Dar se simte o evolutie si mie chiar imi place sa vin inapoi acasa, in Bucuresti.

      Răspunde
  3. hah, super tare! nu stiam aplicatia dar cum sunt a technological freak, o s-o descarc si eu sa vad despre ce e vorba chiar daca n-am in plan sa plec inca pe nicaieri!

    Răspunde
  4. Românu-i mai conservator, vrea hârtie scrisă ! 😀

    Frumoase fotografii, spectaculoase.

    Răspunde
  5. […] să scriu este călătoria de „dus”, însă mi-am găsit răspunsul la întrebarea mea despre cardul de îmbarcare în aplicația de iPhone: merge și în București, adică la „întors”. Ura, mai economisim niște […]

    Răspunde
  6. Uite că așa aflu și eu cum și la ce anume folosește aplicația asta. Și când mă gândesc că o mutam de colo colo, prin telefon, fără să-mi dea prin cap s-o-ncerc cumva:)) Acum, când telefonul e mai deștept ca mine, ce pretenții să am 😉

    Răspunde

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s