Din cele 141 de articole despre care vorbeam mai devreme (devenite între timp 146 pentru că am uitat să număr blogurile noi), m-am hotărât să vă prezint încă 10% (adică 14) care încă îmi stăruiesc în minte după ce am trecut prin atâtea bloguri, fie pentru că mi-au plăcut, fie pentru că m-au pus pe gânduri. Sau am învățat ceva nou. Așadar:
- Vara la Londra – pentru că anul acesta nu voi ajunge acolo și mi-ar fi plăcut să iau loc pe bancuțele acelea.
- Cum ne deplasăm pe Valea Loarei – pentru că este unul dintre proiectele mele de călătorie aflat încă în stadiul de sămânță.
- Numai unul se arată vesel – pentru că a fost unul dintre cele mai haioase articole despre Cimitirul Vesel.
- Marele canion si o parcare cu bucluc – pentru că este un alt vis de călătorie, cu ceva mai multe șanse de îndeplinire. În plus, de câte ori ești salvat de un copil, care plânge de frică?
- Rochițe de vară, de pus în bagaje – pentru așteptarea binecunoscută de dinaintea unei vacanțe mult așteptate și mai ales pentru că rochițele sunt mania mea. Se pare că și a altora.
- Cum găsim o idee de afacere? – nu pentru că aș vrea să intru în domeniu ci pentru că m-a distrat ideea de a merge la picnic într-un restaurant.
- Supă crema de usturoi – pentru că am auzit de varianta cu ceapă, dar cea cu usturoi îmi era total necunoscută. Teo afirmă cu aroma nu este puternică, iar supa arată excelent, cremoasă, așa cum îmi place mie.
- Jurnalul motanului Pandalie – 7 – A înnebunit Nelu! – pentru că Vero vrea să scoată motanii la produs! Și pentru că mă innebunește de plăcere fundalul blogului.
- „lucy” de luc besson – pentru simțul umorului și pentru că n-am văzut încă filmul, dar pare să merite 😀
- Alice Munro – Prea multă fericire – pentru că „totul se termina si timpul trece, indiferent de alegerile pe care le facem sau de durerile prin care am trecut.”
- Dragi părinţi, lăsaţi-i în pace pe cei care nu sunt părinţi – nici nu am cuvinte să exprim cât de mult sunt de acord cu acest articol. Unii pur și simplu nu vor să înțeleagă că viața pe care o au de trăit e aceea, a lor, și nu cea a prietenilor, vecinilor, cunoscuților sau necunoscuților din jurul lor.
- Când ne transformăm în monștrii care-și bat copiii? – pentru că merge foarte bine după articolul de mai sus: dacă nu vrei copii, n-ai chef, n-ai răbdare, nu te obligă nimeni să-i faci. Mai bine nu-i face decât să-i nenorocești.
- despre mândrie – pentru că toți vrem să fim admirați, lăudați, respectați și mândri, dar foarte puțini investesc în relațiile cu restul oamenilor. Societatea de azi ne transformă în mici vedete singuratice și în același timp proprii paparazzi, doar pentru a avea 15 secunde de faimă. Puțini înțeleg că viața merită trăită prin ochii proprii și nu prin cei care te privesc, dar mai ales că poți învăța de la oricine, chiar și de la acela pe care îl consideri prost sau neinteresant.
- Decenta vs. corectitudinea politică – pentru că în cautare de faimă și de celebritate mulți aruncă cu noroi în tot ceea ce este în jurul lor, astfel că ajung improșcați din cap până în picioare, dar se simt fericiți pentru că se uită lumea la ei. Cine mai știe ce înseamnă decență în ziua de azi?
Vă doresc lectură plăcută și dacă aveți articole preferate pe blogurile citite în ultima perioadă, chiar vă rog să le lăsați linkul mai jos. Vă rog doar ca linkul să nu fie de pe unul dintre blogurile voastre. Haideți să-i lăudam pe alții astăzi. Așa ca un exercițiu.