Lysekloster sau mănăstirea Lyse din Paznicii legământului

„Øyvind a fost crescut în Os și, copil fiind, și-a petrecut fiecare vară în împrejurimile mănăstirii Lyse. Crede că ruinele au fost cele care i-au trezit interesul pentru istorie și arheologie. Când l-am sunat din gară, de la o cabină telefonică, și i-am spus că sunt în Bergen și am nevoie de ajutorul lui la mănăstirea Lyse, m-am simțit de parcă ofeream unui băiețel de zece ani o plimbare gratuită în carusel.”

– Paznicii legământului de Tom Egeland

Am dat peste fragmentul de mai sus într-unul dintre jurnalele mele, pe vremea când primeam și citeam cărțile din colecția Strada Ficțiunii de la editura All (recunosc cu mâna pe inimă că este genul de colaborare pe care aș vrea să o reiau la un moment dat). Ce m-a făcut să remarc fragmentul de mai sus este ca am vizitat Lysekloster anul trecut, așa că mi-am căutat pozele ca să arăt cum este acolo de fapt.

Ruinele mănăstirii sunt pierdute într-o pădure și dacă n-ai ști unde să mergi ai putea să treci în goană pe lângă ele. Suprafața este destul de extinsă, mai ales pentru o mănăstire atât de veche. A fost ridicată în 1146 de Sigurd, episcopul din Bergen, pe pământul unei ferme, proprietate personală. Primii călugări rezidenți au fost aduși din Yorkshire, Anglia. Lysekloster a fost prima mănăstire cisterciană din Norvegia, fiind modelată după cele din Anglia și Franța.

Ordinul cistercian este un ordin călugăresc catolic format inițial din călugării mănăstirii benedictine din Cîteaux (în latină Cistercium) din Franța, care, în anul 1098, s-au decis să respecte cu cea mai mare strictețe regula Sfântului Benedict, așa cum a fost scrisă de acesta în anul 540. În România s-au ridicat două mănăstiri cisterciene: una la Igriș (Timiș) și alta la Cârța (Sibiu).

Călugării nu aveau voie să aibă surse de venit, cu excepția fermelor, ceea ce a dus la extinderea mănăstirii și, implicit creșterea influenței în Os.

Mănăstirea a fost desființată în 1537 când luteranismul a fost declarat religia oficială a Norvegiei. Averile mănăstirii au fost confiscate, iar zidurile mănăstirii au servit ca sursă de pietre pentru altde clădiri din Bergen (Rosenkrantz Tower), sau exportate în Danemarca, la Helsingor, pentru zidurile castelului Kronborg, despre care am povestit aici. Se pare că unele dintre pietre au ajuns până în Germania.

În zilele noastre, ruinele sunt protejate ca monument național și reprezintă un site arheologic activ, dar și o atracție turistică. Localnicii folosesc locația pentru a se căsători sau pentru a-și face fotografiile de nuntă.

Despre carte

Paznicii legământului de Tom Egeland a fost publicată, în română, la sfârșitul lui 2013 de editura All și este una dintre acele cărți pe care le citești cu plăcere vara. Are ca subiect una dintre aventurile unui arheolog norvegian, Bjørn Beltø, care dă peste niște manuscrise criptate ce-l implică într-o conspirație religioasă veche de o mie de ani. Romanul te poartă din Norvegia prin Islanda, Anglia (Londra), Egipt (Luxor) și în Republica Dominicană, iar mie mi-a semănat destul de mult cu unul dintre filmele lui Indiana Jones, poate și din cauza subiectului care se învârte între Chivotul Legii, identitatea lui Moise, faraoni, scrieri runice, legende și fapte reale îmbinate cu întrebări filozofice dezbătute în conversații animate de entuziasm.

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s