Pe Fifth Avenue există un magazin unde poți să umfli un animal de pluș, să-i faci un certificat de naștere, să-i cumperi hăinuțe și pantofiori. Prima dată când am intrat în magazin a fost în 2011, de curiozitate, însă anul acesta a fost cu intenție. Nu-mi aduc aminte să-mi fi plăcut vreodată păpușile Barbie, dar ursuleții ăștia mi se par un cadou minunat pentru prima aniversare a nepoțelei mele. Ce n-am realizat este întregul protocol prin care trebuie să treci ca să „produci” un animal de pluș. Cred sincer că este un loc de vis pentru orice copilaș.
În primul rând am ales „blănița”, am vrut un ursuleț crem, cu ochii negri și desen pe urechi. Apoi, am început să avem dubii: să-l facem fetiță sau băiețel, adică să-i luăm fustițe sau pantalonași? Greu de decis, așa că am luat ambele, tematice, adică set turistic cu New York și unul cu Hello Kitty, plus o cămășuță de Happy Birthday, pentru că momentul în care i-l vom dărui. Când am hotărât că avem toate accesoriile, plus două perechi diferite de încălțăminte, am trecut pe la doamna însărcinată cu „umflatul” blăniței.
La final a trebuit să alegem o inimioară cu o dorință pentru domnul Urs. Al nostru are două pentru că l-a pus pe domn să-i aleagă inima, apoi a intrebat pentru cine e ursulețul și nu s-a lăsat până n-am ales și eu o inima. E adevarat ca inimioarele respective au ajuns mai degrabă prin burtica ursului, dar acesta e un detaliu anatomic minuscul și lipsit de semnificație.
La casă am fost trimiși înapoi pentru că n-am completat certificatul de naștere! După câteva încercări de a manipula calculatorul nărăvaș ne-am blocat total la numitul ursulețului, fiind nevoiți să-i alegem totuși genul ursului. Total lipsiți de idei, după vreo două întrebări exasperate de genul „mai aveți nevoie de timp?” ale programului, am ajuns la Mishu, apoi am terminat procesul de înregistrare. Când am ieșit din magazin am regretat că nu i-am zis Misha, pentru că ăsta ar fi putut fi nume și de fată și de băiat.
La hotel am realizat că n-am primit certificatul de naștere, așa că ne-am întors ca să-l cerem și am reușit să-l renumim. Toată distracția asta ne-a costat 98 de dolari.
Foarte simpatica idee. Recunoasteti: v-ati jucat ca niste copii. Mai am o intrebare: ce dorinte erau pe inimioare? Daca nu e secret…
Eu mi-am dorit sa vrea juna ca ursuloiul sa fie mascul. Fiindca ma trec fiorii la idea ca poate in viitor va trebui sa ii cumpar jivinei blanoase rochii roz cu sclipici si balerini cu iepurasi.
ideea*
Sa ii placa ursuletul… si sa ajung in Romania in septembrie ca sa-l dau de ziua ei.
Ooo si mie mi-ar fi placut Misa au Miska.Miska, mai degraba. Dar ce conteaza ce scrie in certificat….fetita sa ii spuna cum vrea ea.
:))))))) Exact! Si n-am avut posibilitatea sa o intreb. Oricum deocamdata nu comunica decat prin bale 😀
[…] am apucat să citesc, atât vă recomand: Adriana, Kadia, Vladen, Mihaela, Vavaly, […]