Primele zile în Statele Unite sunt dedicate îndatoririlor profesionale, de obicei într-un colț uitat de lume, un hotel dintr-un lanț renumit situat între autostrăzi, cât mai departe de orice fel de atracție care ar putea distrage atenția sau implicarea tinerilor „lucrători”. Anul trecut a fost prima dată când am nimerit într-un orășel, numit Reston, care părea mai degrabă artificial, ca o stațiune de litoral, cu locuitori sezonieri. Anul acesta, fiind ultima conferință din serie am fost găzduiți de Hyatt Regency în Bethesda, un alt orășel situat în coasta Washingtonului, renumit însă pentru una dintre cele mai educate comunități din Statele Unite, fiind pe primul loc in lista Forbes. În același timp este pe locul 11 ca venit în lista lui CNNMoney. În aprilie 2009, tot Forbes a pus Bethesda pe locul 2 ca „America’s Most Livable Cities„, iar Total Beauty l-a pus pe primul loc ca „Top 10 Hottest-Guy Cities” în SUA luând în considerare educația, venitul, sănătatea și fitnessul locuitorilor.
Cele câteva zile petrecute în oraș nu m-au lăsat să descoper unde se ascundeau acești bărbați atât de atrăgători, dar probabil din cauza că majoritatea zilei eram îngropată într-o sală de conferință, două etaje sub nivelul solului, în săli fără ferestre, iar ora liberă, între 5-6 seara era cam devreme pentru terasele ce abia se trezeau la viață. Însă concluzia acestor zile este că am reușit în sfârșit să găsesc soluția onorabilă pentru „ieșitul la bere” cu membrii grupului. Eu una nu-s deloc amatoare de bere, dar în același timp m-am cam săturat de glumele legate de băutorii de ceai. În Geneva prefer să beau vin, însă atunci când sunt într-o pauză de lucru nu pot să-mi fac de cap. Soluția: am descoperit că-mi place satisfăcător de mult cidrul 😀
O altă descoperire plăcută sufletului meu a fost librăria imensă pe trei etaje în care m-am pierdut cu plăcere pentru aproape o oră. Bineînțeles că am descoperit și „mărul” din grădină.
Hotelul arăta ca un hotel de pe litoral la exterior și ca mall aurit la interior, dar cu magazinele în jur, în schimb lifturile chiar mi-au plăcut, deși am detestat timpul de așteptare, mai ales că la parter trebuia să schimbăm lifturile ca să ajungem la sălile de conferință. Timpi pierduți degeaba.
[…] am descoperit că-mi place satisfăcător de mult cidrul :D” – o concluzuie marca În Jurul Mesei pe care o voi ţine minte. Autoarea e generoasă şi cu pozele aşa că m-am hotărît să preiau […]
Ce biblioteca mare! Dar in ultima poza ce e? Terasa unui restaurant interior?
Terasa hotelului unde am luat mesele. Avea un ecou rasunator, cam deranjat, dar stii cum e vorba aia cu darul…
tocmai acum mi-a picat fisa, ma tot intrebam despre ce biblioteca vorbesti 😀 Este libraria despre care povesteam, cea pe 3 etaje, Barnes&Noble.
Bethesda e super! Nu numai ca ai parte de o populatie educata datorita invecinarii cu NIH, dar este si foarte bine conectata cu DC. Daca ai timp, nu rata DC-ul, parca am citit aici la tine ca ai mai fost (daca nu ma insel), dar oricum sigur mai sunt chestii de vazut. Georgetown este iarasi un loc frumos, daca ai timp sa ajungi …
Am stat 4 zile in 2012, dar mi se pare mult mai interesant New Yorkul, desi daca as avea de ales unde sa locuiesc as zice ca Bethesda este mult mai potrivit ca loc de munca / locuinta. Cel putin pentru mine.
impresionant dar si impersonal…
oricum, cu siguranta senzatia la fata locului a fost coplesitoare 🙂
Nu l-as descrie ca impersonal ci mai degraba ca decor artificial. Am impresia ca oraselele astea sunt de carton, ca cele din decorurile cu trenulete sau din filmele lor. Inca nu’mi vine sa cred ca vad pe strada oameni cu fizionomii si reactii ca in filmele lor. Mi se pareau exagerari de film, dar nu, la ei genul de persoane care arata intr-un anumit fel se si comporta asa cum ii vezi prin filme, gen slabanogul geek, care vorbeste enorm de mult si este ingrozitor de plicticos.
Uite ca sa-ti dau un exemplu, poate intelegi mai bine ce vreau sa spun: prin Militari au construit un mall imens, cu alei interioare si bancute, am uitat cum se numeste… dar imagineaza-ti genul ala de mall, cu „aleile” in aer liber, cam asa sunt oraselele astea din jurul Washingtonului.
Imi place mult partea asta a serviciului tau (in care calatoresti si vezi cate un pic din alte lumi, alte culturi), ma ameteste inaltimea cladirilor si m-am indragostit de biblioteca aceea, iremediabil as putea spune.
Pana una alta, daca ai chef de un exercitiu de aduceri aminte, te-am invitat la un fel de leapsa pe blogul meu, despre cel mai drag articol al tau publicat pe blog.
Si mie imi place faptul ca ma pune pe drumuri cam de 2-3 ori pe an. E adevarat ca mult dintre locurile pe care le-am vazut nu le-as fi vizitat de capul meu. Cum ar fi Turcia, imi pare foarte bine ca am ajuns aici, sunt curioasa si interesata, dar nu m-as fi dus s-o vizitez pe propriile mele finante.
Banca din a doua poză m-a cucerit. Gata, iubesc Bethesda, atâta timp cât ea iubește câinii, mai ales Doxie ! 😀
Să ai zile frumoase, Kadia !
:)))))) Si mie mi-a placut!
😀
Ah, nu procedez bine. Nici nu am asimilat toate informatiile despre Turcia si deja am ajuns intr-o alta lume. Iau o pauza, procesez ceea ce am citit pana acum si revin… 🙂
Nu stiu cum ai tu noroc sa gasesti atatea librarii pe mai multe etaje! 🙂 As ajunge repede la faliment… 😀