Supă rece de castraveți cu pepene galben

Printre ultimele plicuri primite din Geneva (când ne-am mutat am făcut un abonament ca să redirecționam poșta pe noua adresa pentru un an de zile) a fost și o revistă a unui magazin de mobilă preferat. Normal că pe lângă mobilă au început să adauge diverse articole de lifestyle, inclusiv rețete. Răsfoind revista m-a pălit un…

Skatteinntekt

Iaca, după 4 ani de la ultima adopție pisicească, am mărit familia, din nou, cu un pisic. Trebuia să ne întoarcem la 3 și am ales tot un flocos ca Gryphon, norvegian de pădure, ca să fie clar de unde l-am adoptat. Asta în caz că ne apucă iarăși dorl de ducă. Domnul  Skatteinntekt, numit așa…

Telemea proastă

Folosesc myfitnesspal – o aplicație pe telefon, ca să țin socoleala caloriilor consumate de-a lungul zilei. E foarte deșteaptă pentru că poți să scanezi codul de bare al produsului și îți dă toate detaliile. Merge cam cu toate mărfurile, am încercat cu cele elvețiene, norvegiene și mai nou românești. Surpriza a fost când am scanat codul…

Cum am alergat prima cursă de 5km

… cu grijă! De fapt, cu foarte mare grijă pentru că am vrut să alerg toți cei 5 km fără prea multe pauze de mers. N-am scăpat, pentru că în Bergen este extrem de greu de găsit teren plat, așa că am avut de urcat un deal cam abrupt. Pe 30 aprilie a fost Fjordkraft…

Leapşa: The Travel Tag

1. Unde ai zburat prima dată cu avionul? Geneva. În februarie 2003, eram singură cu 2 foi imprimate cu un traseu foarte bine stabilit (treci prin control pașapoarte, cauți poarta, urmărești săgețile). Aveam de făcut un transfer prin Zurich, bineînțeles că am greșit etajul și am ajuns pe etajul cu veniri, nu la plecări. În continuare…

Ce iubesc la tine

De obicei nu scriu despre alții, mai ales despre cei apropiați mie, dar astă seară mă uitam la „Just go with it” unde Adam Sandler și Jennifer Aniston, prinși într-o poveste de dragoste, au fost provocați să spună ce apreciază în celălalt, așa m-am trezit făcând o listă: creativitatea – nu cred că am cunoscut vreodată altă…

La mulți ani, mie! De 36 de ori.

Ieri am apăsat pentru ultima dată vârsta de 35 de ani pe ecranul unei biciclete de interior, la sală. Chiar m-am gândit scurt dacă să pun 36 sau 35, ce contează o zi? Am ales să rămân la 35, măcar pentru ultimele 24 de ore. 35 – o vârstă care a adus multe schimbări, atât…

Budincă din pâine

De vreo câteva săptămâni (deja!) poftesc la friganele sau pain perdu, cum vreți să le numiți, adică pâinea cu lapte și ou prăjită în tigaie, care pune ficatul la muncă serioasă. Doar că am vrut ceva mai altfel, poate nu chiar prăjită ci o variantă mai light, mai aromată și în care să folosesc cât…

Pagini de jurnal (38)

Ultima pagină de jurnal am scris-o prin august, s-a cam așezat praful peste jurnalul meu, dar m-am gândit că nu strică să șterg măcar virtual niște praf, pentru că în realitate este singura activitate din gospodărie pe care o urăsc din tot sufletul și refuz s-o performez. Noroc cu jumătatea, care pare să fie încântat…

Seriale și filme de iarnă

Și pentru că aici este noaptea lungă, iar orașul este cam departe, în ultimele luni am reînceput cura de seriale și filme. Am descoperit multe noi, iar dintre cele vechi am rămas doar la Homeland, care mi se pare din ce în ce mai puțin interesant, pe măsură ce blonda devine din ce în ce…

2015 în cuvinte sau cum să începi o viață nouă

Dacă ianuarie 2015 a fost o lună plină de stress și eforturi de a găsi alt chiriaș pentru casa geneveză, februarie a început prin vânzarea obiectelor funcționale dar care nu meritau transportate, gen dvd-uri, mobilă și electronice. Cu ocazia asta am aflat că mobila nu merită deloc investiția, este aproape imposibil de vândut, de fapt am reușit…

2015 în cuvinte sau cum să nu plătești chirie degeaba

Ieri m-am jucat mai mult decât mă așteptam pe facebook, așa că am dat peste o aplicație haioasă. Pentru majoritatea prietenilor mei, aplicatia pare să fi fost învinsă de cuvintele de legatură 🙂 Cumva eu am scăpat de problemă, poate pentru că de obicei nu adaug texte pozelor care ajung acolo, doar niste taguri, rămase…

Cărţile lui 2015

Anul trecut am ignorat nu numai scrisul pe blog, dar și cărțile mele dragi. Nu de tot, adică am reușit să termin 9 cărți, nici măcar una pe lună, deși am citit aproape în fiecare seară, fericind și motanul, care se vârăște sub picioarele mele, sub pătură; și bărbatul, care-și pune capul în costele mele…

2015 – Statistici, calcule şi mulţumiri

Odată cu raportul anual făcut de wordpress a venit din nou timpul să-mi exprim mulțumirile tuturor celor care au fost alături de mine în 2015. Eu n-am prea fost, așa că nu merit să fiu menționată în mod special, decât poate în trecere, pentru că am făcut treabă bună și am „cules” oameni buni aici,…