calatorind intre øya

Daca va mai aduceti aminte am povestit deja de excursia noastra din toamna cand am prins gustul de excursii in jurul orasului, incat am repetat-o si in urmatoarea vacanta din februarie, in Irlanda de Nord. Aceste mici calatorii mi-au adus numeroase vorbe mai mult sau mai putin pe la spate cum ca nici n-ajung bine intr-un oras si vreau sa ies din el. Ei bine, de data asta ne-a placut foarte mult excursia, pentru care am cumparat bilete din Tromsø, pentru un autobuz cu schimbare la Langslett, mers de doua ori cu feribotul si intoarcere cu vaporasul seara inapoi. Pretul: 600 NOK pentru o persoana pentru o excursie de 10 ore cu o pauza de 2 ore in Skjervøy (350NOK pentru studenti si pensionari, dah, intram in aceeasi categorie).

autobuze turistice in port (vedere din statia de autobuz)

Primul autobuz l-am luat de langa oficiul de turism, langa autogra, care de fapt nu e o gara ci o parcare pentru autobuzele pentru turisti, unde ajung si autobuzele transportului in comun. Biletul il puteti cumpara si de la sofer, dar mai apoi il cumparati la fiecare sofer asa ca e mai bine sa faceti totusi drumul pana la agentie si sa luati carnetelul pentru biletele tur-retur (autobuze-feribot-vapor). Noi ne-am asezat frumos pe o piatra in statie cam cu jumatate de ora inainte de plecarea autobuzului (la sfatul vanzatorului de la agentie) ceea ce a facut sa prindem locurile in fata si spre fericirea mea sa ma bucur si eu de calatorie. In caz ca nu va mai aduceti aminte, eu in general daca vine vorba de o masina, dau ochii peste cap si meditez la pacea mondiala. La plecare am trecut peste podul despre care va ziceam ieri, spre continent, trecand prin niste peisaje de vis, in care renii pasteau linistiti la marginea drumului pana cand am ajuns la feribot. Aici, autobuzul a urcat ultimul, dupa o coada respectabila de masini si camionete si am fost rugati sa mergem sa asteptam in sala feribotului cat se face traversarea. Se pare ca nu ai voie sa ramai in masina in perioada asta, dar in sala aveau canapelute comfortabile, cu mese curate si puteai sa-ti cumperi hot-dog sau clatite langa un ceai sau cafea.

pe feribot (in stanga jos se vede coada autobuzului)
era asa de frumos pe unde treceam incat nu ne venea sa stam la caldura in sala
sala de asteptare de la bordul feribotului unde puteai sa bei sau sa mananci ceva cat faci traversarea (un drum de 30-40 de minute)

Am repetat povestea cu feribotul inca o data, noi stand mai degraba agatati de marginile vaporasului, facand poze sau pur si simplu fiind pierduti in pesaj, intre munti inzepeziti, apa si cer albastru. Langslett, acolo unde trebuia sa facem schimbul de autobuze este de fapt un loc in camp sau cel putin asa ni s-a parut noua, dar n-am avut timp sa cercetam situatia pentru ca am continuat calatoria fara prea mare pauza. In Skjervøy am facut o pauza de 2 ore, in asteptarea vaporului, dand o raita pe strada mare, vizitand bisericuta ce dateaza din 1721, fiind cea mai veche biserica de lemn din judet. Spre incantarea mea am descoperit si o romanca, sau mai degraba ar fi trebuit sa zic urmele unei romance care locuieste acolo, avand o cafenea numita Cristina, in geamurile careia se aflau cateva afise despre necunoscutii romani celebri. Din pacate cafeneaua era inchisa si a trebuit sa ne multumim cu pozele, intorcandu-ne inapoi in port, la o alta cafenea micuta.

case de lemn in Skjervøy
primaria care mie mi-a semanat a scoala generala romaneasca
un loc romanesc peste cercul polar
oare trebuie neaparat sa fii departe de Romania ca sa o iubesti?
bisericuta de lemn de aproape 300 de ani
bisericuta, dar vazuta de la apropiere
asteptand vaporul in port
la caldura in cafenea

Partea a doua a calatoriei am vacut-o cu MS Trollfjord, un vapor cu 9 etaje, dintre care ultimele 2 permiteau o priveliste de vis de la caldurica si asezat comfortabil in scaune comode. Ceea ce nu ne-a tinut prea mult in interior, iesind cu randul ca sa suprindem imagini mirifice ce n-au nevoie de cuvinte. Hurtigruten isi poarta calatorii de peste 120 de ani de-a lungul coastei norvegiene, in pofida nenumaratelor voci care s-au opus proiectului, considerand navigarea in apele nordice mai ales in timpul noptii polare ca fiind imposibila. In prezent, Hurtigruten calatoreste de la Bergen la Kirkenes, langa granita ruseasca, poposind in 34 de porturi pe coasta norvegiana, dar ofera calatorii si in Svabald, Groenlanda si Antarctica. Grozav, nu-i asa? Poti alege un bilet in croasiera, adica loc de dormit in cabina si mese zilnice sau ca noi, dintr-un loc in altul, ceea ce este la fel de usor ca a lua trenul dintr-o statie in alta. Biletele le poti cumpara online, de la agentiile norvegiene sau on bord, la urcarea pe vas. Programul este fix si zilnic fiecare port este vizitat de cel putin una dintre vasele companiei. In plus, vasele ofera si transport de marfa sau pot fi folosite ca feribot, transportandu-ti masina dintr-o parte in alta a Norvegiei. Bineinteles, totul costa. Noi am mers cu ei de la Skjervøy la Tromsø si de la Honningsvag la Hammerfest. E clar ca ne place compania, nu?

uite, vine spre noi! (da, ne era cam frig si am fost foarte incantati ca vine!)
MS Trollfjord
pe vapor langa horn, unde era cald si bine
tot acolo se afla si o sauna, care in pofida celor 5-7°C era folosita
traseul navelor il gasesti peste tot pe vas
o ultima privire asupra micii asezari umane
vedere din sala, la caldura si asezata comod pe un fotoliu
dar nu pentru mult timp pentru ca este asa frumos afara!
din cand in cand vedeam in larg si un mic „partener de calatorie”
incepe soarele sa iasa din nori pentru prima data cand suntem in Norvegia (aproape 24h)
treaba grea sa iesi din nori
dar cu efecte luminoase spectaculoase
ce lasam in urma
iata si soarele pe la ora 23
si mai multa lumina
as putea locui in tara asta in pofida frigului si a noptilor polare
iata si Tromsø la finalul calatoriei noastre
si soarele de la miezul noptii (adica vreo 23.40, am poze si mai in „noapte” dar alea vi le arat data viitoare cand vorbesc de concertul de la miezul noptii la catedrala)

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

19 gânduri

    1. da si mie mi-au placut mesajele! Mi-ar fi placut sa fie deschisa cafeneau. A fost o surpriza neasteptata intr-un satuc de 1600 de persoane :))

      1. Buna seara!
        Am avut o mare bucurie astazi,primind link-ul catre acest articol de la o cunostinta! De ce? Pentru ca si eu sunt unul din cei aproape 3000 de locuitori ai Skjervøy-ului,pentru ca sunt sotul sotiei mele Cristina (Cafe Cristina)…si pentru ca un roman a ajuns pe aceste meleaguri si a fost incantat(a).
        Banuiesc ca ati fost mai in vara pe aceste plaiuri…Ati fi avut o experienta nemaipomenita daca ati fi venit in luna iunie,atunci cand soarele rasare in miezul fiecarei nopti.E ceva superb!
        Cafeneaua noastra e deschisa pana la ora 15.00 dar sunt sigur ca autobusul cu care ati ajuns aici a venit mai tarziu…Daca ati fost aici dupa luna iunie (dupa fotografii,banuiesc ca ati fost candva intre iulie si septembrie),ati fi avut ocazia sa vorbiti cu Cristina la cafeneaua micuta din port (de fapt e fast food),ea lucrand acolo.Daca dupa tejghea era un barbat…pacat din nou,pentru ca si el e roman! 🙂 Suntem in total,undeva la 100 de romani in aceasta localitate. Nu stiati asta,nu? 🙂 Ei,vedeti ce ati pierdut? :-)))
        In final,vreau sa va spun ca atunci cand esti in strainatate,sentimentele tale fata de tara se aseamana cu cele fata de parinti…pana ii ai…ii iubesti dar nu le-o arati,dupa ce nu ii mai ai…le-ai arata dar nu mai ai cui.Din fericire,noi mai putem sa aratam Romaniei ca o iubim si chiar o facem!
        Cu respect si multumire pt.vorbele frumoase din text,
        Alexandru Cuc
        Skjervøy

        1. Daca imi aduc bine aminte, noi am ajuns pe la ora 5 dupa-amiaza si din pacate toata strada parea pustie. Era cam frig 😉
          Am fost in iunie, in drum spre Nordkapp unde am vazut soarele de la miezul noptii. Am avut noroc sa prindem o seara senina si am vazut niste imagini incredibile.
          Nu stiam ca sunt atat de multi romani acolo, dar m-am bucurat foarte mult sa gasesc macar urmele catorva.

        1. ramane oricand varianta cu excursia pe bicicleta 😉
          Mie mi-a placut asa de mult partea cu mersul pe jos la capul nord ca ma gandeam sa repet experienta prin Elvetia. Am si ochit un traseu de 6 ore pe un vechi drum roman.

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s