Dulce Romanie: Risotto cu dovleac

Nu ştiam ce să fac cu cei 5 dovleci primiţi sâmbătă, dar după o privire mai atentă câţiva din ei sunt doar de decor, am rămas cu unul sigur pentru consum şi unul cu care am dubii, dar deja mă hotărâsem că încerc o reţetă de risotto cu dovleac la care pofteam de duminică. Nu se putea să nu încerc reţeta, mai ales că am primit şi cel mai bun orez, premiat în fiecare an.


Risotto cu dovleac

  •     1 dovleac mediu
  •     3 linguri de ulei de măsline
  •     1/2 de ceapă tocată mărunt
  •     1 căţel de usturoi mediu
  •     25 ml de vin alb sec
  •     100g de orez
  •     400 ml de supă de legume (sau concentrat de supă diluat)

Opţional: 1-2 linguri de brânză rasă (gen parmezan)

Dovleacul se taie în sferturi, se curăţă de seminţe cu ajutorul unei linguri. Două dintre sferturi se crestează fără a se tăia coaja, se stropesc cu o lingură de ulei de măsline cât mai uniform şi se condimentează cu sare şi piper. Cele două sferturi rămase se curăţă de coajă şi se taie în bucăţele de cca 1 cm, se pun într-o tavă pentru cuptor, se stropesc cu o lingură de ulei de măsline, sare şi piper. Cele două tăvi cu dovleac se lasă la cuptor pentru 35 de minute la 200°C, când bucăţile mărunte sunt scoase şi folosite în continuare, pe când jumătăţile mai stau 10 minute la cuptor la 200°C, după care cuptorul se opreşte, dar fără a scoate dovleacul care se patreaza cald până când risotto-ul este gata.

Ceapa şi usturoiul tocat mărunt se prăjesc la foc mediu într-o lingură de ulei de măsline, cam 5 minute. Se adăugă orezul şi bucăţile de 1cm de dovleac deja coapte şi se amestecă bine, se adăugă vinul alb şi se lasă cam 5 minute, amestecând bine. Se adaugă treptat, lingură cu lingură supa de legume pe măsură ce orezul preia lichidul până când este înglobat tot lichidul (mie mi-a luat cam 30-40 de minute). Se adaugă o lingură de unt, (brânză dacă se doreşte, eu n-am folosit), sare şi piper după gust şi se lasă acoperit cam 15 minute pentru o consistenţă cremoasă.

Sferturile de dovleac se scot din cuptor şi se aseaza pe o farfurie, se adaugă un polonic de risotto şi se decorează cu o frunză proaspătă de busuioc.

cel portocaliu si ca o minge a fost jertfit in cinstea risottoului
cel mai bun orez
imi place culoarea portocalie capatata de risotto
idee de prezentare: risotto pe un sfert de dovleac copt in cuptor

Reteta adaptata de aici. Si pentru ca este absolut delicioasa, particip la editia aniversara a proiectului Dulce Romanie – octombrie 2012.

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

36 de gânduri

    1. este considerat cel mai bun orez pentru risotto, este cultivat intr-un fel special, procesat manual in Italia, premiat la numeroase concursuri si preferat de marii bucatari. Eu l-am primit de la Vlad cu descrierea asta, dar peste tot este laudat. E intr-adevar deoseobit de bun, dar si reteta mea este una reusita 😀 (of, modestia!) si mi-a fost foarte usor sa-l gatesc.
      Am gasit o descriere cu mai multe amanunte despre el AICI.

        1. Exact cu asta se lauda si eu: ar avea calitatea celui integral, dar cu usurinta de gatire a celui alb. La gust este foarte bun, aspectul nu m-ai vorbesc, pozele spun totul 😉

          1. am vazut ca este „destept” orezul asta…
            Cat despre aspect…am un dovleac in bucatarie…tot trec pe langa el….cred ca risotto scrie pe el!!
            Dar stai..ca am vazut cate retete ai cu dovleac…ah ce mi faci tu mie 😀

          2. tocmai am descoperit la ce sunt bune tag-urile :)))) Si ce colectii frumoase de articole poti sa faci folosindu-le. Imi pare tare bine ca am decis sa fac schimbarile pe blog, am invatat o gramada de lucruri si cum pot folosi cu mult mai mult spor tool-urile oferite. Si sunt abia la inceput!

          3. Multumesc, mai ales pentru partea cu timpul sa fie pentru ca idei am destule. Voiam sa fac si o pagina de sezon cu retete, DIY, fotografii, carti potrivite cu anotimpul. Sper sa am timp sa ma ocup de ea. E deocamdata in stadiul de idee :))

    1. M-am uitat rapid pe google, dar nu-mi amintesc sa le fi vazut la noi in magazine. O sa intreb la piata de duminica, am vazut un nene care vinde numai ciuperci, enorm de multe tipuri, n-am vazut niciodata atat de multe la un loc. Poate le are el.
      Am uitat sa zic, dovleacul meu are un nume tare haios: Uchiki Kuri sau Red Kuri Squash 🙂

    1. Incredibil de bun! Si desi m-am tot vanturat pe langa cratite, se face de fapt destul de usor, eu cu siguranta mai fac, cu toate ca vreau sa incerc risotto cu sfecla. Am mancat la un restaurant si mi-a placut asa de mult culoare ca am ramas cu dorinta de a mi-l face acasa.

  1. Arata foarte bine, dar nu cred ca ma tenteaza sa incerc. Orez… bleah, dovleac…bleah… Cred ca ma multumesc cu maslinele, de data asta. :))
    Dar imi plac mult dovleceii aia, daca ma grabesc putin imi cumpar si eu astazi. 😉

    1. Asa ziceam si eu de orez, dovleacul mi-a placut intotdeauna, dar am remarcat un lucru: conteaza foarte mult cum este gatit un anumit ingredient si in consecinta nu mai refuz nimic cu ochii inchisi, gust inati si apoi spun daca imi place sau nu. Trag totusi o limita la gandaci, viermi, unele fructe de mare, pisici sau alte feline, canide si cred ca nici serpi n-as manca.

        1. ca sa fiu sincera mananc din ce in ce mai putina carne „serioasa”, dar nu din cauza ca as deveni vegetariana, ci pentru ca pur si simplu nu simt nevoia de prea multa. In schimb, mananc din ce in ce mai mult peste.

  2. Uite ca la risotto cu dovleac nu m-am gandit !!!! 😦 Chiar are o culoare frumoasa !! ❤
    PS.Eu am cam fost fara chef de nimic in ultima perioada 😦 , abia azi m-am pus sa colind putin prin blogosfera , iar la tine am gasit multe noutati si schimbari ! Imi place noua hainuta a blogului , bravoo !!

    1. 🙂 Am simtit ca venise timpul pentru o schimbare si ceva mai multa organizare. Nici eu nu prea am avut timp sa mai citesc bloguri, in schimb am facut foarte multe off-line de care sunt foarte incantata. Am descoperit ce placut este sa tii un jurnal si ce rau imi pare ca nu am inceput mai de mult, acum cautam cateva informatii despre vizita la Paris din 2010 dar am remarcat ca atunci nu am scris nimic despre ea si imi pare tare rau. Asa ca incerc sa fiu mai organizata si sa povestesc mai multe acum, cat inca imi aduc aminte 😉

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s