Plantele modificate genetic, de ce?

Acest articol este continuarea unei discutii izovarata din povestea orezului auriu, despre care am scris ieri. Va rog, cititi intai acest articol (daca nu l-ati citit deja). Iti multumesc Liana pentru intrebarile tale. 

Nu era mai simplu sa li se dea morcovi acelor copii? Mai ieftin si, da, mai natural?

Da, ai dreptate morcovii, dovleacul, cartofii dulci, spanacul, kale si o gramada de plante produc in mod natural beta-caroten, care ar rezolva la fel de usor problema deficientei de vitamina A. Dar, aceste legume nu cresc in zonele respective, acolo cresc lanuri de orez (si inca alte cateva plante, care la noi nu cresc). Sigur, poti sa te gandesti ca le cultivi in Europa, unde cresc, apoi le importi in Africa si Asia, unde nu cresc, nu exista obisnuita consumului si nu sunt accesibile. Din pacate intervin alte probleme:
– In primul rand planta este roditoare in mod limitat, adica produce o cantitate mai mult sau mai putin fixa per aria de pamant cultivat. Ca sa cresti productivitatea ai nevoie de 1) ingrasaminte (adica substante chimice, cu potential toxic, care se acumuleaza in plantele respective si pot dauna grav organismelor ce consuma aceste plante). pamantul contine si el doar o anumita cantitate de substante hranitoare care sa sustina plantele respective, deci ai nevoie de aditivi ca sa ai plante hranite bine si sanatoase. 2) pesticide – pentru ca lumea e larga si sunt o gramada de alte organisme care vor sa traiasca si cand dau de un lan plin de papa-bun se bucura si … consuma, dar nu vrei asta pentru ca itit scade productia la hectar. Dar si acestea sunt tot substante chimice, cu potential toxic si care merita blamate si evitate. Ce superba ar fi o arma biologica (un fel de pradatori ale bietelor animale care se hranesc si ele pe unde pot – ca de altfel cum exista in natural si le numim noi biologii intr-un mod elegant: lant trofic). 3) conditii naturale favorabile pentru ca o grindina, seceta, bruma si o gramada de alte fenomene naturale obisnuite pot distruge intr-o zi munca de jumatate de an. Atunci faci o sera, unde controlezi umiditatea, caldura, inclusiv ciclul lumina-intuneric ca sa produci conditii cat mai bune plantelor respective. In final e ca si cum ai creste un copil: il hranesti, il imbraci, il educi si speri sa nu-l calce masina.
– Sa zicem ca ai o cultura bogata (si cat mai „curata”, sanatoasa si gustoasa), cat sa hranesti populatia locala, deci iti permiti sa vinzi cantitatea suplimentara – pentru ca oamenii care au muncit s-o produca trebuie platiti. Adaugi costuri de productie, culegere, stocare, transport.
Ca s-o iei din Europa si s-o duci in Africa sau Asia nu-i usor. Trebuie sa te gandesti cat timp faci pe drum, conditiile de pastrare. Hai sa zicem ca spanacul il congelezi ca altfel ajunge ciorba mucegaita in China. Adaugi costurile unui transport in lazi frigorifice. In primul rand nu prea poti transporta marfa prea coapta se strica imediat, deci scade calitatea produsului, care cules crud se coace pe drum. Dar inca e natural si mai are o parte de nutrienti.

Hard_work

Aduni toate costurile respective pe care o tara sau un importator local trebuie sa le suporte, calculezi pretul si il pui pe piata.

Cati isi vor putea permite sa cumpere marfa importata? Cine il va distribui unor sate in varful muntelui, unde abia daca au drumuri si unde neam de neamul lor au mancat orez fiert dimineata, la pranz si seara, pentru ca doar aia creste acolo si pentru ca nu au slujbe in care sa fie platiti cu bani, ci sunt mai degraba platiti in produse sau servicii. Daca ai un produs congelat atunci treaba devine chiar mai complicata.

De ce orez modificat genetic? Pentru ca acesta creste in locul respectiv, poate fi cultivat in acelasi conditii, pentru ca este ceea ce oamenii respectivi cunosc deja.

N-ar putea ele avea efecte vizibile abia dupa un timp mai indelungat?

Ce inseamna orez modificat genetic? Inseamna ca in orezul respectiv exista beta-caroten, care nu este produs in orezul alb. Este exact acelasi produs ca in morcovi, patate, mango, etc., doar ca este produs de orez. Este inofensiv? Da, exista studii pe animale care arata ca nu este toxic, tot beta-caroten e, care nu e toxic nici macar daca-l iei cu lingura (multe linguri de fapt). Tot ce patesti este sa devii portocaliu. Absorbitia de beta-caroten este reglata de organism si scade daca exista suficienta vitamina A. Surplusul este depozitat in tesutul gras (de unde si culoarea galbuie a grasimii de adult).

Hipervitaminoza A poate avea consecinte grave, dar aceasta apare mai ales cand este consumat ficat in exces (sau cand e luat in mod abuziv sub forma de pilula).

Bineinteles ca nu toate plantele modificate genetic produc beta-caroten, dar tot ceea ce produc plantele astea exista deja in natura. Doar sub alta forma. Inca nu suntem asa de destepti sa cream gene si substante functionale total noi.

Exact aceeasi problema poate fi ridicata in cazul medicamentelor, care de cele mai multe ori sunt substante naturale, concentrate, care care au si o gramada de aditivi, pentru fabricarea tabletei, pentru conservare, pentru un gust de capsuna sau o absorbie imbunatatita. Pilulele astea, pe care toata lumea le ia cu pumnul de fiecare daca cand poate, au un potential toxic mai mare, dar sunt necesare.

Lucrez cu animale modificate genetic de vreo zece ani si pana acum n-am vazut ca animalele respectiva sa fie altceva decat animale obisnuite. Nu le poti deosebi de un animal obisnuit, nici fizic, metabolic, intelectual, ca speranta de viata sau calitate a vietii. Bineineteles, doar daca modificare aindusa nu produce ea o anumita problema, de exemplu sa imite o boala comuna pentru oameni pentru care se incearca gasirea unui tratament.

De cati ani se mananca organisme modificate genetic in laborator?

Athanasios Theologis si rosiile care putrezesc mai greu, Flavr Savr
Athanasios Theologis si rosiile care putrezesc mai greu, Flavr Savr

Primele plante modificate genetic puse in vanzare comercial au fost niste rosii numite Flavr Savr in 1994. Cum ziceam mai sus, calitatile imbunatatite sunt in general rata de crestere mai rapida, rezistenta la boli, daunatori, paraziti, sau producerea unor nutrienti suplimentari.

Primul transfer de material genetic intre organisme diferite a fost in 1946, in laborator bineinteles. Prima planta modificata genetic a fost facuta in 1983, un tutun rezistent la antibiotice (deh, cu asta se puteau „juca” prin anii respectivi).

Tu ti-ai lasa copilul sa participe la un experiment de genul asta?

Daca l-as lasa sa manance orez auriu? Da.

Daca l-as lasa sa participe la un experiment? Depinde. Locuiesc intr-o tara dezvoltata si am o slujba suficient de bine platita cat sa-i pot asigura morcovii necesari. Recunosc as avea dubii pentru ca mi-ar fi mila de el, stiind ca trebuie sa-i fie recoltat sangele respectiv de vreo cateva ori pe luna, dar daca toti colegii lui participa intr-un studiu la scoala, de ce nu? E amuzant sa vezi care plange cand vede seringa 😉

Dar daca copilul meu ar fi bolnav si as avea oportunitatea sa-l inscriu intr-un studiu experimental pentru un medicament mai bun, da, l-as inscrie fara sa stau pe ganduri.

Daca eu as participa la un studiu de genul asta? Da. As fi ipocrita sa zic ca nu avand in vedere ca inteleg cel mai bine riscurile. Ba chiar mi-ar placea sa existe o planta care sa-mi asigure suficient fier incat sa nu mai fiu nevoita sa iau tabletele cu care imi distrug stomacul ca sa-mi corectez deficienta de fier.

„as vrea sa stiu daca porumbul din conserva este sau nu modificat genetic”

Categoric! Si eu! Provenienta produselor trebuie sa fie clara, dar asta este problema celor din comert, nu a producatorilor, ci a vanzatorilor. Dar acestia sunt si ei oameni si nu vor sa ramana cu marfa in raft pentru ca lumea este rezistenta la nou. Bineinteles ca exista interese comeciale, cercetarea costa, oamenii care lucreaza in cercetare, producere (cultivare, culegere, stocare), transport, vanzare trebuie sa aiba o casa, o masa, copii de intretinut in scoli si o noua generatie de crescut si educat. Din pacate, sunt putini cei care isi permit sa lucreze benevol.

gm01Apples

Majoritatea soiurilor modificate genetic au nume patentat. Bineinteles intr-o lume ideala, unde comertul nu se face prin pacalirea cumparatorului, produsele astea ar fi etichetate corect, dar ele nu sunt singurele cu etichete vagi sau provenienta neclara. Are rost sa aduc in discutie scandalul cu carnea tocata din Anglia, in care carnea de cal a fost vanduta ca fiind de vita?

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

24 de gânduri

  1. Un pic off topic, dar m-am gandit ca poate iti e util. Apropo de deficienta ta de fier, am descoperit recent o planta care aici se numeste „curly kale” – o specie de kale (nu mi-e foarte clar echivalentul in Ro), sunt pline magazinele de ea si nu e scumpa deloc – am luat 200 grame din care 100 grame le-am transformat in chips-uri (e o intreaga nebunie aici cu chipsurile de kale) iar restul le-am pus intr-un risotto. Doua zile numai gust de fier am simtit in gura, apoi am cercetat si am aflat ca planta are un continut foarte ridicat de fier. Give it a try 😉

    1. M-am tot uitat dupa kale, am vazut-o la Catalina, prima data, dar nu am gasit. Apoi mi-a trecut prin cap sa ma uit la numele frantuzesc si am realizat ca stiu planta, ba chiar o gatesc de vreo cateva luni bine in tot felul de combinatii, am facut salata si un fel de varza coapta. La noi se numeste Chou frisé http://fr.wikipedia.org/wiki/Chou_frisé. Cred ca este aceeasi.
      Risotto n-am incercat, dar vin sa ma uit dupa reteta ca tare-mi place.

      1. Aia e! Reteta n-am apucat sa o pun, ca era seara cand am gatit si n-am mai avut cum sa fac poze, dar e simplu: faci un risotto clasic, iar pe la mijlocul operatiunii de adaugat apa/supa, adauga si funzele de kale taiate fasii si continua cu fierbere + apa treptat inca vreo 10 minute. 🙂

    1. Ba da, daca chiar vrei sa te fereste de ele, pentru ca ai principii sau motivele tale, poti s-o faci: pui mana si cultivi langa casa, mananci doar ceea ce produci sau se produce in satul tau. Vei sti exact ceea ce pui in gura si vei fi exact ceea ce ai produs. Se poate, dar vrei?
      Sau poti sa te plangi cu ceea ce iti face guvernul, firmele si „altii” iar tu (sau altii ca tine, ma refer la tine pentru ca tu ai scris aici) esti nevinovat si nevoit sa accepti.
      Traieste fara supermarket, ca bunicii si strabunicii nostri – ce bine le era! toti erau „sanatosi” si de ine ce-o duceau mureau la 40-50 de ani de viata „buna”.

      1. Pentru ca m-am trezit in dispozitie de „avocatul diavolului” : bunicii si strabunicii mei au trait 80-90 de ani, oraseni ce-i drept, dar nu au avut vieti usoare (razboaie, refugii). Mortalitatea infantila era mare pe vremea lor dar existau si multi batrani …

  2. Eu nu cred ca exista zona in care oamenii traiesc de mii de ani in care sa nu existe/fi existat surse de hrana complete. Suntem animale, nu am fi ramas si nu ne-am fi dezvoltat intr-un loc fara hrana suficienta si de calitate. Nu neg, poate ca in zilele noastre, in provincia respectiva, sursele de vitamina A sunt rare. Dar as da mai degraba vina tot pe noi, mai ales pentru solutiile „chinuite’ pe care le adoptam. Nu-s specialist, dar daca in 2010 produceam peste 5000 de kcal/zi/locuitor (sursa http://www.fao.org/docrep/015/i2490e/i2490e03a.pdf, pe la pagina 4), poate ar trebui sa umblam in alta parte. Numa’ zic, da’ io inca mai am pamant sub unghii si nu am vazut niciodata pastilele moi, rosii, cu vitamina A. 😀

    1. Alimentatia completa este un ideal al nutritionistilor. Corpul uman are tot felul de mecanisme sa suplimenteze deficientele si atunci cand nu poate apar carentele care duc la boli mai mult sau mai putin grave. Voiam sa-ti fac o lista cu exemple dar le gasesti pe google daca te intereseaza. Insa, hai sa dicutam de cele 5000 kcal/zi/locuitor calculate pe hartie. In primul rand daca jumatate din cantitatea asta este produsa in 10 tari dezvoltate, nu prea conteaza ca se produce surplus, copii din Africa tot vor muri de foame, in timp ce cei din America mor de obezitate morbida, mai lent, e adevarat.
      Dar hai sa luam un caz mai aproape de tine, altfel repet ce-am scris mai sus, in ceea ce priveste transportul si distrubuirea produselor suplimentare.
      Poti sa-mi spui, te rog, de cate ori ai dus la casa de copii sau batrini ceea ce ti-a ramas dupa masa de seara? Sigur ti-a ramas ceva, pentru ca toti gatim mai mult decat avem nevoie. Probabil niciodata, poate cainele din curte sa o fi primit sau mai mult ca sigur dupa cateva zile in frigider a ajuns la gunoi. Ups, uite o parte dintre extra-caloriile alea. In plus, de ce ar trebui sa hranesti tu copii orfani, statul se ocupa de asta. Doar ca statul se ocupa din taxele pe care le ia din salariul tau, si de batrani, de bolnavi, de famiile sarace. Dar, avand in vedere ca ai inca pamant sub unghii, probabil n-ai salariu, sau il ai, dar nu-i nedeclarat, ceea ce inseamna ca tu nu contribui DELOC la alimentatia sanatoasa si echilibrata a acestor copii. Pai, cresc alimente destule in Romania, nu? Imi inchipui ca bietii copii pot sa-si creasca singur culturile, de gatit poate s-o faca asistenta sociala, ca doar e platita sa aiba grija de copii astia.
      Copii si batrani carentati exista nu doar in China si Africa in pofida marilor producatori agricoli.

      1. Am intrebat odata un proprietar de restaurant ce face cu mancarea ce ramane, neatinsa, la sfarsitul zilei, o duce la un camin de batrani oare? Mi-a raspuns ca legislatia din Romania nu ii permite sa faca asta. Iaca, societate de consum. De fapt asta e scopul – sa-i tinem pe unii flamanzi, in timp ce altii arunca mancare pentru ca maine sa cumpere mai mult.

  3. Inainte sa iti spun ca e misto articolul si ca o sa am de comentat cand imi adun franjurii neuronilor, apropos de kale, care este foarte in trend in state, iti recomand sa cauti pe foodgawker.com retete. Search dupa kale de pe pagina lor principala, sunt multe, cele mai la moda sunt chipsuri de kale (suna nesanatos chips, dar nu-s). Nu m-as fi gandit veci ca chou frise e acelasi lucru.

  4. ps: asa inainte de somn ma mai gandeam ca nu prea suntem normale, adicatalea avem o droaie de activitati, profesionale au ba, ne facem vreme sa le impartasim, facem cumul de diverse idei, ne mai si (tu, la mine, irelevant de ce, e imposibil, dar as,a, in genere) plimbam, acumulam zilnic informatii, mai un film, mai o carte, mai un caine, mai o isica si sunt o droaie de persoane cunoscute care … imi raspund la intrebarea amiabila: ce faci cu: ma plictisesc. ma dispera. sau: vai ce plictiseala. as face un portret al persoanelor, nu nominal, ca nu se dau pe net, dar imi pun in cap jumatate din glob. da, persoanele fara ocupatie sau cu minim o ocupatie, netrecand in revista reviste gen click sau emisiuni cu dans din buric. eu ma bucur ca undeva, chiar intr-o tara civilizata, mai existati 😀 gata, trag oblonul, hei, ce ploaie e afara.

    1. Sa stii ca eu nu pot sa pricep cum poti sa te plictisesti! Inteleg sa nu-ti placa sa faci ceva sau sa nu vrei, sa nu ai chef, dar sa nu gasesti nimic interesant de facut?! Doar imaginatia ta te opreste, sau interesele. Ce mi-ar placea mie sa am ziua de 2-3 ori mai lunga. Sau sa nu am nevoie de atata somn, pentru ca dorm muuuult si pic in cap daca nu-mi dorm cele 8-9 ore pe noapte. Parca-as fi copil mic :))

      1. ce 2-3 ori? ziua ar trebui sa fie o saptamana mai lunga! acum vreun an ma stresa si pe mine faptul ca trebuie sa dorm, ce atata somn frate cand am atatea de facut, citit, vazut etc, insa de cand am citit studiul ala cum ca cica prin somn se detoxifica creierasul, macar nu-mi mai pare rau de timpul ala pierdut in somn
        nu exista ma plictisesc!

  5. Mi se pare foarte fain ca scrii despre lucruri de-astea, chiar daca nu sunt direct in specialziarea ta si trebuie sa te documentezi pe internet, ti-e mult mai usor decat unui nepriceput sa separi informatiile valabile de „spanacuri”. Asa ca, bravo si mai vreau 🙂 chiar daca, se pare, fac parte dintr-o tabara adversa.
    Nu ma gandeam sa aduca morcovii de peste mari si tari, dar cum exista retete chinezesti care zic sa pui morcov, imi inchipuiam ca undeva in tara aia mare si variata ca relief si clima se pot cultiva morcovi. Probabil te astepti deja :)), nu-s de acord nici cu pesticidele si ingrasamintele chimice, dar se pare ca exista si unele naturale, sigur ca nu au aceeasi eficienta si sigur ca intr-o cultura ca pe vremea bunicilor trebuie sa accepti ca ai pierderi, si daca vine o creatura care-ti mananca din recolta, poate o atragi cumva pe cea de deasupra ei din lantul trofic si totul se echilibreaza … Zic si eu, fara sa fiu specialista, dar mi se pare ca se cheltuiesc prea mutle resurse intr-o directie gresita. In sensul ca, decat sa cautam tratament pentru cancer (ca tot ai adus vorba intr-un raspuns la articolul anterior), mai bine am cauta sa aflam cauza lui, pentru a incerca apoi sa o eliminam. Nu? Dar imi imaginez ca si aici interesele financiare sunt de ordin de marime de nici cu mintea nu-l pot eu gandi.
    Vad din articolul tau ca nu se mananca plante modificate genetic de foarte mult timp. Si intreb o prostie : sunt oamenii de stiinta siguri ca la un moment dat nu se vor naste copii portocalii, pentru ca parintii si bunicii lor au mancat orez auriu ? Stiu ca daca eu mananc spanac n-o sa am copii verzi, dar gena aurie poate nu se supune regulilor cunoscute, de vreme ce ea, dupa acele reguli, nu avea ce sa caute in orez …

    1. Cancerul nu are o singura cauza pentru ca de fapt reprezinta un grup de boli diferite, cu cauze diferite, dar aceeasi manifestare: o celula nu-si mai face treaba ci incepe sa se multiplice si sa „paraziteze” organismul. Pentru multe dintre tipurile de cancer se stie deja cauza, iar tratamentele sunt din ce in ce mai eficiente. Pe vremuri diagnosticul inseamna moarte aproape sigura, acum depinde foarte mult de tipul de cancer, cat de timpuriu este depistat (de aceea se fac controale regulat, sau ar trebui), cat de slabit este organismul. Insa toata procedura este foarte dificila, pentru ca nu se pot face experimente pe oameni si nici transfera „gena buna” in locul celei defecte, corectand defectul pentru ca nu este etic posibil. Pana la urma tot vor exista niste indivizi „de test” pentru orice medicament sau tratament nou, unele vor fi excelente, altele desi au mers perfect pe alte animale vor avea efecte secundare pentru oameni. Nu ai cum sa stii pana nu testezi, dar poti anticipa.
      Acum, revenind la copii portocalii: gena respectiva nu se poate transfera singura de capul ei in corpul uman, daca s-ar intampla asa ceva cu atata usurinta s-ar fi rezolvat multe boli mult mai usor. Absorbtia si reglarea beta-carotenului din orez este similara cu cea din morcovi pentru ca substanta este aceeasi – tocmai pentru ca organismul autoregleaza cantitatea de beta-caroten absorbita s-a folosit acest precursor si nu direct vitamina A. Daca orezul ar fi produs vitamina A ar fi putut exista efecte negative, daca s-ar fi acumulat prea multa vitamina A.
      Transferul de material genetic este cunoscut de peste 70 de ani, studiat pe diverse plante si animale, doar bacteriile si virusurile, adica organisme foarte putin dezvoltate fac schimb spontan de material genetic. Oarecum ai dreptate, gena respectiva poate nu are toate elementele de control in orez, dar mai mult decat sa produca mai mult beta-caroten sau sa nu-l produca deloc nu poate face.

  6. Nu stiu mare lucru despre kale, dar prea-laudatul spanat si mult-iubitele – de catre mine – urzici sint pline de fier…inutil.
    In aceste legume exista oxalati care leaga fierul (si calciul) si nu permit absorbtia lui. De aceea, plantele bogate in fier ar trebui mincate cu carne, oua, lapte etc…

    Pentru Liana: tratamentele moderne pentru cancer au la baza rezultatele studiilor care cauta cauzele cancerelor si ale aparitiei metastazelor (de exemplu, acum se pune accentul pe blocarea dezvoltarii celulelor tumorale, nu doar pe distrugerea lor). Pur si simplu, nu cred ca se poate ajunge la „cauzele” cancerului daca nu vezi interactiunile celulei canceroase (fosta celula normala) cu mediul. Asa ca banii astia nu sint irositi.

    Ca sa nu mai spun ce impact are asupra pacientului (dar si a familiei) cuvintul cancer.

    Dar deja discutiile astea imi aduc aminte de povestile bunicii mele: cind era mica, in Rasinarii lui Goga s-a introdus curentul electric in (aproape) toate casele. Evident, si atunci se gaseau personae care sa refuse electrcitatea pe motiv ca provoaca…ei bine, da, cancer.
    (S-ar putea sa-mi para rau ca am povestit asta, pentru ca si azi mai sint oameni care chiar cred asemenea bazaconii – „sa nu care cumva sa-ti faci casa linga stilp de inalta tensiune” etc.
    Pe de alta parte sint altii care, desi au stimulator cardiac, incearca tot felul de „tratamente” cu electrostimulare si alte minuni)

    Acesta este homo sapiens…

  7. Mi-a placut foarte mult articolul de fata, cat si cel anterior, deoarece ne-ai oferit un alt punct de vedere cu privire la plantele modificate genetic. Mi-ar placea sa mai scrii astfel de articole, caci am sa le citesc cu mare interes. 🙂

    1. Cu placere, Raluca, doar ca nu stiu ce v-ar interesa. Subiecte sunt multe, eu am acces la informatie si ma pot documenta destul de usor, lucrand in universitate. Daca ai intrebari specifice sau un anumit subiect care te intereseaza chiar te rog sa-mi scrii si-l pot dezbate intr-un articol pe blog.

  8. Mi-a placut acest articol,si mi-a placut sa vad alt unghi al acestei probleme…pana am ajuns sa vad comentariile.
    Cand eu am vrut sa duc prajituri facute de mine la o casa de copii, mi s-a spus ca nu pot veni decat cu mancare in cutii,pungi care au data de expirare pe ele.Plus ca nu am ajuns asa usor in acea casa de copii, trebuia umblat cu hartogaraie.
    Si da, am si eu pamant sub unghii…dar nu din cauza deductiei ilogice care e mai sus ci pentru ca in terenul de langa casa imi place sa dau cu sapa la legume, sa imi produc eu mancarea cand multi nu doresc nici pe gratis rodul muncii mele, ca deh …de ce sa ia varza murata pe care eu am produs-o in exces cand altii le dau varza praspata.
    Asta o fac in timpul liber, pentru ca 9 ore pe zi muncesc si statul ma taxeaza.Iar eu reciclez mancarea care imi ramane…impart mancarea care imi ramane la alte persoane, o dau la animale, o pun la compost.

  9. Superb articolul tau si se vede ca stii despre ce vorbesti. Eu sunt de acord si cu modificarile genetice intr-o anume masura, insa vorba aia „tradare, tradare, dar sa stim si noi” sau cum era, deci informatia trebuie sa fie pe eticheta produsului. Organismul uman este un instrument fantastic si fascinant, insa oricat de echilibrat am manca tot are carente, care depind si alte chestii din jurul nostru, avem nevoie de anume suplimente si produse modificate. Cu carnea de cal controversa a fost mai mult de natura economica si legislativa, carnea de cal fiind cotata la jumatate de pret fata de cea de vaca, deci a fost frauda financiara in primul rand, iar apoi Europa si toata lumea trebuie sa umble un pic la legislatie ca sa avem informatii pe etichete, ca sa cumparam in cunostinta de cauza.

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s