Gaudeamus 2013

afis_gaudeamus20_a3sÎncepusem să zic în articolașul anterior că săptamâna asta cei din București se pot bucura de cel puțin o vizită la târgul anual, tomnatic, de carte, adică exact Gaudeamus 2013, care a ajuns la ediția numărul 20, a carei deschidere oficială va avea loc miercuri, 20 noiembrie, la ora 12.00, în Pavilionul Central Romexpo.

Invitații (sau mai degrabă invitatele, pentru că-s toate „feminine”) de onoare ai ediţiei 2013 sunt ţările nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia. Avînd in vedere pasiunea mea pentru țările nordice, banuiesc că nici macar nu are rost să mă mai plâng cât de mult regret că nici anul acesta nu ajung la Gaudeamus. Mai ales că o mare parte din viața mea am fost dependentă de literatura nordică cu care mă alimentam de la editura Trei. Nici acum nu mi-a trecut și încă am jumătate de metru de carți nordice de citit.

Program evenimentelor include peste 30 de lansări de carte, conferinţe, proiecţii de film, ateliere creative, dar eu, ca ambasador de brand Strada Fictiunii, sa atrag atentia mai ales asupra acestor evenimente:

Joi, 21 noiembrie, ora 14:00, la Standul ALL

Trolul fără inimă de Asbjornsen şi Moe  – carte pentru copii în colecţia Călătorii în lumea basmelor

Trolul fără inimă îl are ca personaj pe Cenuşotcă, cel mai tânăr dintre fiii regelui, care pleacă să-și salveze fratii – și pe miresele lor –  transformați în stană de piatră de către trolul fără inimă. În călătoria sa, Cenușotcă are parte de multe încercări, dar băiatul reușește să găsească inima trolului și să ducă lucrurile la bun sfârșit.

Invitați:
Excelența Sa, doamna Ambasadoare a Norvegiei în România, Tove Bruvik Westberg
Scriitoarea norvegiană Kjersti Annesdatter Skomsvold
Laura Frunză, traducătoare literatură pentru copii și blogerița de succes

trolul-fara-inima

Sâmbătă, 23 noiembrie, ora 18:00, la Standul Ţărilor Nordice

Cu cât merg mai repede, cu atât sunt mai mică de Kjersti Annesdatter Skomsvold, roman în colecţia Strada ficţiunii

Un roman comic și profund, în care protagonista – în vârstă, dar fără vârstă – Mathea Martinsen, încearcă să lase pe această lume un semn al trecerii ei. Autoarea reușește să-i spună cititorului o poveste de iubire excentrică și excepțională, fermecându-l cu grația stranie a sentimentalismului nordic. Prestigioasa revistă germană Der Spiegel caracterizează acest roman scurt și cât se poate de elocvent: „O poveste de iubire cum nu se poate mai frumoasă.”

Invitați:
Excelența Sa, doamna Ambasadoare a Norvegiei în România, Tove Bruvik Westberg
Autoarea Kjersti Annesdatter Skomsvold
Psiholog Aurora Liiceanu

Duminică, 24 noiembrie, ora 12:00, la Standul ALL

Michul Chagall de Renata Carageani, roman

Grigore Kader este un comisar atipic, iar când unui comisar atipic i se repartizează un caz straniu, evenimentele nu pot fi decât incitante. Portretul-robot este alcătuit și motivul crimei e deja bine cunoscut: furtul unei schițe a pictorului Chagall.

Invitați: Renata Carageani

Programul complet al lansărilor editurii ALL il gasiți atat pe site-ul editurii All cât si pe blogul AllCafe.

Programul de vizitare al târgului Gaudeamus:
miercuri – vineri, între orele 11.00 şi 20.00
sâmbătă – duminică, între orele 10.00 şi 20.00

Autor: Kadia

Ceea ce descoperi tu de capul tau este mult mai interesant decât ceea ce descoperă altcineva pentru tine – este ca diferența dintre o căsătorie din dragoste și una aranjată.

6 gânduri

  1. Ha ! Ha ! Nici prin cap nu imi trecuse sa-i zic Cenusotca personajului din Asbjornsen si Moe ! Eu ii ziceam pana acum Cenusarul asa daca ma gandeam la el in lb romana…dar,zau, trebuie sa recunosc ca dintr-o perspectiva de traducator literar chiar expert cred sincer ca Cenusotca este mai potrivit si mai inteligibil si mai adecvat descriptiv chiar pt personajul in sine in lb romana…zau, chiar ca nu stiu bine romaneste, asta e destul de clar, adica nu din punct de vedere gramatical, insa cu literatura si cultura romana sunt total la pamant, inclusiv vocabularul aferent lor, (si desigur ca nu numai romana, dar si a tuturor celorlalte natii sau popoare sau etnii de pe lume, fie ca le cunosc limba asa cat de cat sau nu) ! Si cand ma gandesc cate carti am citit total degeba cand eram mic, ba chiar si cand am fost mai mare…si tot nimic nu s-a prins de mine ! Zau, cred ca e de plans, nu de ras, dar efectiv nu ma puteam opri din ras citind acest nume ! (Radeam de mine insumi desigur, nu de traducere sau de personaj.)

    1. Nu-i nimic si eu am ramas cu gura cascata cand am realizat ca exista in dictionar. Cica ar fi:
      cenuşotcă s.m. 1 Persoană leneşă, proastă şi murdară, care stă mereu pe lîngă vatră şi se murdăreşte cu cenuşă. 2 (în basme) Corespondentul masculin al cenuşăresei care, din copil umilit şi persecutat, ajunge un tînăr deosebit de bogat graţie calităţilor sale deosebite. • pl. -ci. /cenuşă + -otcă.

  2. Haha! Acum vad sensul al doilea al cuvantului cenuşotcă! Doar în basme săracii ajung bogaţi datorită calităţilor proprii, s-ar subînţelege! Însă adevărul e că mulţi copii amărâţi ajung sus, însă sus nu e aşa interesant precum pare.

    1. Exact asta voiam să zic și eu, în epoca asta modernă a noastră poți schimba clasa socială sau intelectuală, nu prea mai contează in ce familie te-ai născut, ci mai degrabă ce poți face cu propriul cap, dar nu este totul roz intens, indiferent cât de sus ajungi.

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s